Radio Vatican împlineşte 80 de ani. Conferinţă de presă la Muzeele Vaticane
(RV - 11 februarie 2011) Radio Vatican “este o mare familie care nu cunoaşte frontiere”.
A afirmat cardinalul Giovanni Lajolo, preşedintele Guvernatoratului pentru Statul
Cetăţii Vaticanului intervenind joi 10 februarie la conferinţa de presă ţinută la
Muzeela Vaticane, pentru cea de-a 80-a aniversare a emiţătorului pontifical. „În multiplicitatea
culturilor şi limbilor - a adăugat cardinalul din discursul lui Benedict al XVI-lea
rostit pentru cea de-a 75-a aniversare - toţi sunt fraţi şi surori, şi astfel reprezintă
o mare forţă pentru pace.
Era anul Domnului 1931 şi trecuseră doi ani de la
întemeierea noului Stat al Cetăţii Varticanului. În acest context - a amintit cardinalul
Lajolo ia fiinţă Radio Vatican. • În cea de-a doua aniversare a naşterii Statului,
pe 12 februarie 1931, Papa inaugurează noul Post de radio. Cetatatea Vaticanului
are în felul acesta un instrument propriu de telecomunicaţii care o face suverană
şi autonomă în acest domeniu, putând să desfăşoare servicii radiotelegrafice şi radiotelefonice
proprii.
Anii înfiinţării Radioului sunt marcaţi în special de afirmarea
unor sisteme totalitariste opresive ce negau libertatea religioasă: • Radioul
se prezintă deci ca instrumentul cel mai apt, adesea unicul, pentru a răspândi un
mesaj de credinţă şi de libertate capabil să depăşească frontierele care au fost închise
şi să intre în casele şi în locurile unde se continuă cultivarea - adeseori în ascuns
şi uneori chiar cu riscul propriei vieţi - a speranţei unor vremuri mai bune.
Cardinalul
Lajolo a amintit apoi că după marele eveniment al Conciliului Vatican II Radioul a
fost chemat şi încurajat să continue să participe din ce în ce mai eficient „la misiunea
de evanghelizare şi de călăuză morală a papalităţii în lumea de azi”. Şi tocmai asupra
misiunii emiţătorului pontifical, în serviciul vestirii Evangheliei, s-a oprit părintele
Federico Lombardi, directorul general al Radioului Vatican. Comunitatea emiţătorului
Papei este chemată să colaboreze cu Sfântul Părinte iar sarcina sa specifică - a afirmat
părintele Lombardi - priveşte modul „cum să comunice”: • Cum să comunice în
mod eficace, într-un limbaj clar şi responsabil, astfel încât să ajungă la cât mai
multe persoane, să ajungă la mintea, la inima lor, şi pe cât posibil să o mişte. Pentru
aceasta e nevoie de asimilarea mesajului care se primeşte, de însuşirea lui pentru
a-l putea exprima în mod trăit şi credibil, cu limbile, genurile de exprimare şi tehnologiile
adecvate.
Sunt multiple căile şi modalităţile prin care azi se răspândeşte
mesajul Radioului Vatican. La antene şi undele electromagnetice s-au adăugat legăturile
prin satelit, Internet şi înflorirea de noi forme de comunicare. Această pluralitate
- a spus părintele Lombardi - ridică o întrebare: • Mai suntem încă un ’Post
de Radio’? Sau nu suntem mai degrabă o mare comunitate de comunicatori şi tehnicieni
în serviciul misiunii Sfântului Părinte, care - implicat în marile transformări ale
erei digitale - caută să facă uz de căile cele mai bune pentru a comunica, în colaborare
cu toţi cei care pot contribui la atare misiune? Poate suntem mai curând aceasta.
Această
comunitate de comunicatori şi tehnicieni este internaţională şi multicultrurală. Radio
Vatican, probabil, cu 40 de limbi şi 15 alfabete diferite este în prezent emiţătorul
internaţional cu cel mai mare număr de limbi folosite: • Noi suntem mândri de
aceasta şi considerăm felurime lingvistică o bogăţie pentru Sfântul Scaun, un semn
al universalităţii Bisericii Catolice şi a aprecierii ei pentru diferitele culturi,
chiar dacă uneori mici sau de-a dreptul marginale din punct de vedere ale marii geopolitici.
Apărarea
varietăţii lingvistice şi culturale face parte deci din ADN-ul Radioului Vatican.
O altă trăsătură caracteristică a vocaţiei comunităţii de lucru a emiţătorului pontifical
- a amintit părintele Lombardi - este aceea de a căuta să ajungă la toţi, în special
la cei aflaţi în dificultate sau departe de marile posibilităţi de comunicare: •
Ne gândim că trebuie să-i slujim pe toţi, bogaţi şi săraci, liberi şi oprimaţi, tineri
şi vârstnici. Şi, fireşte, ne gândim că trebuie să fie ascultaţi sau vizitaţi, dar
imperativul slujirii bisericeşti, în ce ne priveşte, trece în mod decis înaintea celui
relativ la numărul audienţei. Chiar dacă ascultătorii somalezi vor fi mereu foarte
puţini, sunt atât de săraci în resurse şi sprijin încât considerăm că nu trebuie să-i
abandonăm.
La rândul său, mons, Peter Bryan Wells, reprezentantul Secretariatului
de Stat la comemorarea celei de-a 80-a aniversări a Radioului Vatican, a subliniat
faptul că, în era noilor instrumente de comunicare şi a noilor oportunităţi tehnologice,
emiţătorul Papei trebuie să fie din ce în ce mai mult o voce deschisă spre lume: •
Radio Vatican trebuie să fie vocea bisericii pentru a contrasta pe cele care afirmă
că Biserica nu este capabilă să se reînnoiască în interiorul ei, demonstrând în schimb
voinţa neobosită de purificare manifestată de Păstorul său suprem. Radio Vatican trebuie
să fie vocea care promovează libertatea religioasă pe glob. Radio Vatican trebuie
să fie vocea care cheamă la dialog şi la concordie într-o lume care face tot mai mult
recurs la ură şi la violenţă pentru a rezolva conflictele.
Pentru Radio
Vatican este deci indispensabil să continue să se adapteze la noile mijloace de comunicare
pentru a fi „motorul unor noi forme de conştiinţă, de cunoaştere, al unei noi culturi.