Papa la audienţa generală. Cateheză despre Sf. Petru Caniziu: credinţa se alimentează
cu rugăciunea şi o viaţă morală coerentă
(RV - 9 februarie 2011) La audienţa generală de miercuri desfăşurată în Aula Paul
al VI-lea din Vatican, papa Benedict al XVI-lea s-a oprit asupra figurii Sfântului
Petru Caniziu, preot iezuit olandez, anii vieţii 1521-1597, unul
dintre protagoniştii secolului al XVI-lea catolic, în special în teritorii
de limbă germană. Papa a amintit că viaţa creştină creşte datorită rugăciunii
şi unei prietenii profunde cu Isus. De aceea a invitat credincioşii să urmeze, asemenea
Sfântului Petru Caniziu, o conduită de viaţă coerentă din punct de vedere moral pentru
a trăi cu fidelitate propria adeziune la Cristos.
Sfântul Petru Caniziu ne
învaţă că o „adevărată evanghelizare este întotdeauna un instrument unit” cu Cristos
şi cu Biserica. A notat Benedict al XVI-lea care a pus astfel accentul pe ereditatea
lăsată de Sfântul iezuit olandez, învăţător al Bisericii care a fost chemat să revitalizeze
credinţa catolică ca răspuns la reforma luterană. O strădanie „aproape imposibilă”,
a observat Papa, care l-a făcut pe Sfântul Petru Caniziu să întemeieze numeroase colegii
iezuite în Germania şi să intervină la sesiunea finală a Conciliului din Trento. Succesorul
lui Petru a subliniat că potrivit Sfântului Caniziu doar cu rugăciunea constantă se
poate trăi o intimă prietenie cu Isus: • De aceea, în scrierile destinate
educaţiei spirituale a poporului, Sfântul nostru insistă asupra importanţei Liturghiei
cu comentariile sale la Evanghelii, la sărbători, la ritul Sfintei Liturghii şi al
celorlalte Sacramente, dar, în acelaşi timp, are grijă să arate credincioşilor necesitatea
şi frumuseţea faptului ca rugăciunea individuală zilnicăsă
însoţească şi să impregneze participarea la cultul public al Bisericii.
Îndemnul
său la a pune rugăciunea în centrul vieţii de credinţă, a adăugat apoi, a fost repropusă
cu autoritate de Conciliul Vatican II, în special în constituţia „Sacrosanctum Concilium”
despre slujbele liturgice: • Viaţa creştină nu creşte dacă nu este alimentată
de participarea la celebrările liturgice, în mod special la Sfânta Liturghie
duminicală, şi de rugăciunea personală zilnică. În mijlocul miilor de
activităţi şi de impulsuri multiple care ne înconjoară, este necesar a găsi în fiecare
zi momente de reculegere înaintea Domnului pentru a-l asculta şi vorbi cu el.
În
anii dificili ai Reformei protestante, a relevat Pontiful, Sfântul Petru Caniziu a
„făcut deosebire între apostazia conştientă şi culpabilă de pierderea de credinţă
inculpabilă”. Şi a ajuns să declare că „cea mai mare parte a germanilor” care au trecut
la protestantism „erau fără vină”. De aceea, a subliniat cât este de actual exemplul
pe care Sfântul Petru Caniziu ni l-a lăsat prin viaţa sa: • El ne învaţă
cu claritate că ministerul apostolic este incisiv şi produce roade de mântuire
în inimi numai dacă predicatorul este martor al lui Cristos şi ştie să fie
instrument la dispoziţia sa, strâns unit cu el de credinţa
în Evanghelia sa şi în Biserica sa, de o viaţă coerentă sub aspect moral şi de o rugăciune
neîncetată cu iubire. Şi aceasta valorează pentru fiecare creştin care vrea să trăiască
cu angajare şi fidelitate adeziunea sa la Cristos.
Benedict al XVI-lea
a amintit apoi scrierile mai renumite ale Sfântului Petru Caniziu, cele trei „Catehisme”,
destinate în special tinerilor. În aceste texte, a explicat Pontiful, doctrina catolică
era expusă prin întrebări şi răspunsuri, în stil clar şi direct. Papa a amintit că
acest catehism i-a format pe germani secole de-a rândul şi că chiar pe vremea tatălui
său, era numit „Caniziu”. Acest Sfânt, a fost apoi reflecţia lui Benedict al XVI-lea,
a ştiut să „îmbine armonios fidelitatea cu principiile dogmatice în respectul datorat
fiecărei persoane”, încât este considerat unei dintre primii care a formulat dreptul
la libertatea religioasă: • Într-un moment istoric de puternice contraste
confesionale, evita - acesta era un lucru extraordinar - asprimea şi retorica mâniei
- lucru rar în acele timpuri în discuţiile dintre creştini, de o parte şi de cealaltă
- şi urmărea doar prezentarea rădăcinilor spirituale şi revitalizarea întregului
corp al Bisericii.
După expunerea unei sinteze a catehezei în diferite
limbi, salutând pelerinii polonezi, Pontiful a amintit că vineri 11 februarie este
comemorarea Sfintei Fecioare Maria de Lourdes şi Ziua Mondială a Bolnavului. „În rugăciune
- a spus Papa - încredinţăm Mamei Neprihănite bolnavii şi pe cei care cu dragoste
se îngrijesc de si în spitale, în case de tratament şi în familii. Să vedem în chipurile
bolnavilor pe cel al lui Isus suferind.
Apoi în italiană, Papa a avut un salut
pentru credincioşii asociaţiei „Noi Orizonturi”, aprobată recent de Consiliul Pontifical
pentru Laici. De asemenea a adresat un gând special episcopilor din diferite ţări
din toate continentele, prezenţi la audienţa generală, şi care în aceste zile participă
la reuniunea de la Centrul Mariapoli din Castel Gandolfo, promovată de Mişcarea Focolarelor.
• Iubiţi fraţi întru Episcopat, sunt bucuros de această oportunitate
ce vă este oferită pentru a confrunta experienţe bisericeşti din diferite zone ale
lumii, şi urez ca aceste zile de rugăciune şi reflecţie să poată purta roade îmbleşugate
pentru comunităţile voastre.
Este vorba de circa 75 de episcopi şi cardinali
din 40 de naţiuni, - inclusiv România de unde participă PS Petru Gherghel, episcop
de Iaşi, şi Republica Moldova, de unde participă PS Anton Coşa, episcop de Chişinău
- la cea de-a 35-a Reuniune internaţională promovată de Mişcarea Focolarelor începând
de marţi 8 până vineri 11 februarie. Miercuri, după audienţa cu Sfântul Părinte, în
programul episcopilor apropiaţi de Mişcarea Focolarelor, întâlnirea pe frumoasa colină
Gianicolo, întoarcerea la Castel Gandoflo pentru sesiunea informativă despre „Città
Nuova” şi oficierea Liturghiei Euharistice.
La terminarea audienţei generale,
ca de obicei, s-a cântat rugăciunea Tatăl nostru în limba latină, intonată de Pontif
şi continuată împreună cu credincioşii, aceştia putând urmări textul scris pe verso
biletelor de intrare. În final Papa a invocat binecuvântarea sa apostolică, extinzând-o
bucuros la toţi cei care pe calea undelor o primesc în spirit de credinţă.