Papa către noul ambasador al Austriei: o casă comună în Europa posibilă doar dacă
întemeiată pe rădăcinile creştine
(RV - 3 februarie 2011) Rădăcinile creştine ale Casei comune europene, relaţiile
dintre Stat şi religie şi apărarea familiei şi căsătoriei tradiţionale dintre
un bărbat şi o femeie. Acestea sunt temele abordate
de Benedict al XVI-lea în discursul rostit joi dimineaţă la primirea noului ambasador
al Austriei pe lângă Sfântul Scaun, domnul Alfons M. Kloss, cu ocazia prezentării
Scrisorilor de acreditare. Sfântul Părinte a exprimat totodată satisfacţie pentru
angajarea guvernului austriac în instituţiile europene în legătură cu apărarea Crucifixului
şi promovarea rezoluţiei pentru libertatea religioasă.
Construirea unei case
comune europene poate avea succes numai dacă se bazează pe creştinism şi pe valorile
Evangheliei. Discursul lui Benedict al XVI-lea către noul ambasador al Austriei pe
lângă Sfântul Scaun, Alfons M. Kloss, oferă o analiză a complexului scenariu european
în care ţările sunt chemate să redescopere rădăcinile creştine pentru a urmări realizarea
binelui comun. Mai mult decât o cultură creştină - a explicat Pontiful - valorează
credinţa trăită în Cristos şi iubirea faţă de aproapele care se bazează pe cuvântul
şi viaţa în Cristos precum şi pe exemplul sfinţilor. Şi tocmai în acest sens Sfântul
Părinte îndeamnă la a îndrepta privirea asupra exemplului oferit de patru mari martori
ai credinţei, austrieci, beatificaţi recent: Franz Jägerstätter, sora Restituta Kafka,
Ladislaus Batthyány-Strattmann şi Carol de Austria. O Austrie - a amintit Pontiful
- dintotdeauna aproape de succesorul lui Petru. O ţară care în cultura sa, în istoria
sa şi nu în ultimul rând în viaţa sa cotidiană a arătat mereu o profundă credinţă
catolică, cum mărturisesc miile de credincioşi care au participat la vizita pastorală
şi la pelerinajul de la sanctuarul Mariazell în urmă cu patru ani.
Papa a pus
apoi accentul pe îndelungata tradiţie austriacă în materie de coexistenţă între culturi
şi religii pentru a introduce chestiunea multelor fricţiuni care au afectat raportul
dintre Stat şi religie în diferite ţări ale Bătrânului Continent. Pe de o parte -
observă Papa - autorităţile politice caută să excludă religia din sfera publică şi
pe de alta vor să secularizeze mesajul Evangheliei adaptându-l la cultura actuală.
Din acest motiv Benedict al XVI-lea a exprimat aprecierea sa pentru angajarea guvernului
austriac în sediile competente europene în legătură cu apărarea Crucifixului şi promovarea
rezoluţiei asupra libertăţii religioase. Recunoaşterea libertăţii religioase permite
Bisericii să-şi desfăşoare activităţile sale specifice în avantajul comunităţii: de
la educaţie la serviciile caritative. Un alt aspect important - a spus în încheiere
papa Benedict la primirea noului ambasador al Austriei pe lângă Sfântul Scaun - este
o politică ponderată a familiei care reprezintă unul din principiile fundamentale
ale vieţii umane şi ordinei sociale. Familia este definită drept şcoală de umanitate
care se întemeiază pe iubirea reciprocă, loialitate şi cooperare. Pontiful a cerut
apoi un efort special pentru tutelarea căsătoriei dintre bărbat şi femeie şi viaţa
pa cale de a se naşte.