Papa către funcţionarii de la Chestura Poliţiei din Roma: o solidă morală personală dă forţă dreptului şi instituţiilor

(RV - 21 ianuarie 2011) În contextul actual se constată o slăbire „a principiilor etice” şi „atitudinilor morale personale” care dau forţă acestor principii. A spus Benedict al XVI-lea în audienţa acordată vineri dimineaţă conducerii şi agenţilor Chesturii Poliţiei din Roma. Papa a îndemnat creştinii să fie hotărâţi în mărturisirea credinţei în societate, formulând auspicii ca societatea şi instituţiile publice „să redescopere sufletul lor”.

Şi „ cetatea eternă" este supusă schimbărilor şi nu toate sunt exemplare. Papa Benedict al XVI-lea reflectă asupra schimbărilor care au afectat Roma şi ceea ce este rezultă dă glas la un sentiment de nelinişte pe care îl simt mulţi.
• Aceste schimbări creează uneori un sentiment de nesiguranţă, datorat în primul rând situaţiei sociale şi economice precare, exacerbată însă şi de o anumită slăbire a percepţiei principiilor etice pe care se bazează legea şi a atitudinilor personale morale, care dau întotdeauna putere acelor orânduiri.

Aceste derive sfârşesc, a continuat Papa, prin a confirma impresia că în "lumea noastră", deşi "cu toate noile sale speranţe şi posibilităţi", „consensul moral scade şi că, în consecinţă, structurile de la baza convieţuirii nu mai reuşesc să funcţioneze pe deplin”. Şi acest lucru poate face să se nască în „mulţi” o tentaţie, şi anume…
• …de a crede că forţele mobilizate pentru apărarea societăţii civile în cele din urmă vor fi sortite eşecului. Confruntaţi cu această ispită, noi, în special, care suntem creştini, avem responsabilitatea de a regăsi o nouă fermitate de a profesa credinţa şi face binele, pentru a continua cu curaj de a fi aproape de oameni în bucuriile şi necazurile lor, în orele fericite ca şi în cele întunecate ale existenţei pământeşti.

Benedict al XVI-lea a revenit asupra unui subiect tratat de atâtea ori, cel al "dimensiunii subiective a existenţei." A acorda atenţie acestui aspect, a spus el, "este un bine când se pune în evidenţă valoarea a conştiinţei umane." Dar aici, a adăugat el, "există un risc serios”:
• În gândirea modernă s-a dezvoltat o viziune reductivă despre conştiinţă, potrivită căreia nu există puncte de referinţă obiective în a determina ceea ce valorează şi ceea ce este adevărat, dar individul singur personal, cu intuiţiile şi experienţele sale este etalonul; prin urmare, fiecare are propriul adevăr, propria morală. Consecinţa cea mai evidentă este că religia şi moralitatea tind să fie împinse în sfera subiectului, în domeniul privat: credinţa cu valorile sale şi comportamentul său, înseamnă că nu mai are dreptul la un loc în viaţa publică şi civilă.

Şi iată, a relevat Pontiful, paradoxul societăţii actuale în care se dă "o mare importanţă la pluralism şi toleranţă", şi în acelaşi timp...
•... Religia tinde să fie treptat marginalizată şi considerată irelevantă şi, într-un sens, străină de lumea civilizată, ca şi cum influenţa ei asupra vieţii umane ar trebuie să fie limitată. Dimpotrivă, pentru noi, creştinii, adevăratul sens al "conştiinţei" este capacitatea omului de a recunoaşte adevărul, şi, înainte de aceasta, posibilitatea de a-i auzi apelul, pentru a-l căuta şi a-l găsi.

Persoana umană, a repetat papa Benedict al XVI-lea, "este o expresie a unui plan de iubire şi de adevăr: Dumnezeu a "proiectat-o ", ca să spunem aşa, cu fondul său lăuntric, cu conştiinţa sa, astfel încât să poată trage liniile directoare pentru a se păstra şi cultiva pe ea însăşi şi societatea umană":
• Noile provocări ce apar la orizont cer ca Dumnezeu şi omul să se poată reîntâlni, ca societatea şi instituţiile publice să-şi redescopere „sufletul”, rădăcinile lor spirituale şi morale, pentru a da o nouă consistenţă valorilor etice şi juridice de referinţă, şi prin aceasta acţiunii practice. Credinţa creştină şi Biserica să nu înceteze niciodată de a oferi propria contribuţie la promovarea binele comun şi a unui progres autentic uman.

Privind îndeaproape munca desfăşurată de Chestura Poliţiei din Roma, Papa a încheiat discursul invitând funcţionarii şi agenţii „să ofere un bun exemplu de interacţiune pozitivă şi rodnică între laicitatea sănătoasă şi credinţa creştină", datorită unei bune armonizări între mijloace şi sisteme de securitate cu "bagajul de calităţi umane, cum ar fi răbdarea, perseverenţa în bine, sacrificiul şi disponibilitatea la ascultare”.