Libertatea religioasă, cale pentru pace. Discursul Papei către Corpul Diplomatic:
comentariul domnului Bogdan Tătaru-Cazaban, ambasadorul României la Sfântul Scaun
(RV - 11 ianuarie 2011) A suscitat o vastă dezbatere intensul discurs al Papei
rostit luni 10 ianuarie în prezenţa Corpului Diplomatic acreditat pe
lângă Sfântul Scaun cu ocazia întâlnirii din Vatican pentru tradiţionale
urări de la începutul anului. Benedict al XVI-lea a reafirmat cu forţă
că pacea autentică trece prin respectarea dreptului la libertatea religioasă în toată
extensiunea sa. „Adresez fiecăruia dintre voi saluturi şi urări cordiale, în special
celor care sunt aici pentru prima dată” a spus Pontiful la începutul discursului
către ambasadorii celor 178 de ţări cu care Sfântul Scaun întreţine actualmente relaţii
diplomatice.
Pentru prima dată s-a aflat la asemenea eveniment şi domnul Bogdan
Tătaru-Cazaban, ambasadorul Românei pe lângă Sfântul Scaun, care în urmă cu doar
câteva luni, pe 21 octombrie 2010, a prezentat în Vatican papei Benedict al XVI-lea
scrisorile de acreditare.
Solicitat de redacţia Programului Român RV să propună
un comentariu pe marginea discursului pronuntat de Papa la primirea Corpului Diplomatic,
noul ambasador al ţării noastre la Vatican a răspuns cu deosebită amabilitate.
Să-l
ascultăm: •Bogdan Tătaru-Cazaban: În discursul
adresat corpului diplomatic, cu prilejul tradiţionalelor urări de an nou, Sanctitatea
sa Papa Benedict XVI a formulat o serie de principii care fundamentează prezenţa şi
acţiunea Sfântului Scaun în planul relaţiilor internaţionale. Cred ca este important
să reamintim ascultătorilor noştri aceste principii: dimensiunea
religioasă este o dimensiune ireductibilă a fiinţei umane; libertatea religioasă
este dreptul fundamental, pentru că reflectă această dimensiune, devenind astfel calea
privilegiată pentru construirea şi menţinerea păcii;credinţa
în Dumnezeu conduce spre iubire şi fraternitate umană, şi nu spre ură şi
divizare; nu poate fi acceptată o „scară a gravităţii intoleranţei
faţă de religii”, în care discriminarea creştinilor
să fie privită ca fiind mai puţin gravă decât alt tip de discriminare religioasă.
Pe
baza acestor principii, Sanctitatea sa a lansat o pledoarie intensă pentru acţiuni
concrete, convergente, solidare ale comunităţii internaţionale în vederea promovării
şi respectării libertăţii religioase pentru membrii tuturor comunităţilor religioase.
O atenţie specială a fost acordată creştinilor din Orientul Mijociu, grav încercaţi
în urma atentatelor succesive de la sfârşitul anului, trecând în prezent prin momente
dramatice şi suferinţe teribile, care solicită responsabilitatea noastră. În acest
context, apelul Sanctităţii sale dobândeşte o urgenţă cu atât mai acută şi mai profundă!
Este important să subliniem totodată rolul care revine dialogului interreligios în
stimularea, încurajarea promovării libertăţii religioase şi asigurarea drepturilor
egale pentru creştini acolo unde ei sunt minoritari, dar rezidenţi de secole, cetăţeni
fideli ţărilor lor.
Dacă în Orient libertatea religioasă este ameninţată de
violenţe, de extremism şi intoleranţă motivată religios, în mod abuziv, discursul
Papei subliniază existenţa în Occident a altor tipuri de afectare a libertăţii religioase:
marginalizarea religiei din sfera publică, tendinţa de a elimina din spaţiul public
simbolurile religioase, promovarea prin sistemele de educaţie a opiniilor în mod explicit
contrare credinţei. În privinţa simbolurilor religioase, Sanctitatea sa a mulţumit
autorităţilor din ţările care (iar aici menţionez că şi România face parte dintre
acestea!) s-au alăturat pledoariei Italiei în favoarea prezenţei crucifixului în şcoli
şi, în general, a simbolurilor religioase în spaţiul public. România şi-a exprimat
şi în acest fel fidelitatea faţă de valorile constitutive ale identităţii europene
şi convingerea că prezenţa liberă a religiilor în societate contribuie la construirea
coresponsabilă a binelui comun.