Un nou capitol de importanţă majoră la angajarea decisă în favoarea libertăţii religioase
în lume: părintele Lombardi despre discursul Papei către Corpul Diplomatic
(RV – 10 ianuarie 2011) În legătură cu discursul Papei către Corpul Diplomatic
să ascultăm reflecţia directorului Sălii de Presă vaticane, părintele Federico Lombardi „Prin
discursul către Corpul Diplomatic, Papa a adăugat un nou capitol de importanţă majoră
la angajarea decisă în favoarea libertăţii religioase în lume. Angajare care, deşi
a fost întotdeauna intensă, a devenit tot mai incisivă în declaraţiile publice ale
celor mai înalte autorităţi ale Bisericii catolice. Este suficient să ne amintim intervenţiile
Papei cu ocazia Sinodului pentru Orientul Mijlociu, deosebitul discurs la Londra,
la Westminster Hall, recentele apeluri după tragicele atentate împotriva unor biserici
creştine în Irak şi Egipt, sau intervenţia cardinalului Secretar de Stat la întâlnirea
de vârf OSCE, la Astana.
Dacă recentul mesaj pentru Ziua Mondială a Păcii
a oferit o amplă panoramă asupra fundamentelor dreptului la libertate religioasă şi
asupra necesităţii de a o tutela în faţa riscurilor şi atacurilor – constând fie în
violări concrete şi dramatice ale libertăţii religioase, fie în poziţii negative de
origine ideologico-culturală cu consecinţe juridice – discursul către Corpul Diplomatic
a oferit o serie impresionantă de indicaţii privind locuri şi situaţii în care acest
drept este violat în mod evident, sau pus în discuţie mai mult sau mai puţin explicit
şi radical. În mod evident, nu i se poate reproşa Papei că nu a vorbit clar. Fiecare
poate înţelege fără dificultate ceea ce a spus.
Însă, să ne fie permis să
observăm că, înfruntând această temă Papa se poziţionează în inima misiunii sale.
Nu am uitat nicicând că în primul discurs al pontificatului, în Capela Sixtină, Benedict
al XVI-lea îl indica pe Dumnezeu şi raportul omului cu Dumnezeu ca fiind garanţiile
cauzei omului.
Modul explicit şi curajos prin care papa Benedict al XVI-lea
îşi îndeplineşte slujirea de propunere a dreptului la libertate religioasă pentru
toţi, încurajând pentru aceasta dialogul interreligios şi angajarea tuturor autorităţilor
religioase şi civile – cu convingerea de a putea sluji astfel în mod eficient demnitatea
persoanei umane şi pacea şi apărând libertatea prezenţei constructive şi benefice
a mărturiei creştine în lume şi în cultura de azi – devine cu siguranţă una din trăsăturile
caracteristice ale acestui pontificat şi ale misiunii sale istorice”.