Alocuţiunea papei Benedict al XVI-lea la întâlnirea pentru primul „Angelus” din 2011: laicismul şi fundamentalismul, două forţe opuse dar convergente, ameninţă libertatea religioasă şi, prin aceasta, pacea (text)

(RV - 1 ianuarie 2010) Iubiţi fraţi şi surori, în acest prim „Angelus” din 2011, adresez tuturor urarea mea de pace şi bine încredinţând-o mijlocirii Preasfintei Maria, pe care astăzi o celebrăm ca Mamă a lui Dumnezeu. La începutul unui nou an, poporul creştin se reuneşte în mod spiritual înaintea peşterii din Betleem, unde Fecioara Maria l-a dat la lumină pe Isus. Să-i cerem Mamei binecuvântarea, şi ea ne binecuvântează arătându-ne pe Fiul: într-adevăr, el în persoană este Binecuvântarea. Dăruindu-ni-l pe Isus, Dumnezeu ne-a dat tot: iubirea sa, viaţa sa lumina adevărului, iertarea păcatelor; ne-a dăruit pacea. Da Isus Cristos este pacea noastră (Cf Ef 2,14). El a purtat în lume sămânţa iubirii şi a păcii, mai tare decât sămânţa urii şi a violenţei; mai tare pentru că Numele lui Isus este mai presus de orice alt nume, conţine toată stăpânirea lui Dumnezeu, cum anunţase profetul Mihea: «Şi tu, Betleeme,... din tine va ieşi pentru mine un conducător…El se va ridica şi va paşte poporul prin puterea Domnului, întru slava numelui Domnului Dumnezeului său…Şi el însuşi va fi pacea!” (5,1-4).

Pentru aceasta, înaintea icoanei Fecioare Mame, Biserica în această zi invocă de la Dumnezeu, prin Isus Cristos, darul păcii: este Ziua Mondială a Păcii, ocazie prielnică pentru a reflecta împreună asupra marilor provocări pe care epoca noastră le pune umanităţii. Una dintre acestea, urgentă în mod dramatic în zilele noastre, este cea a libertăţii religioase; de aceea, anul acesta am dorit să dedic Mesajul meu acestei temei: „Libertatea religioasă, cale pentru pace”. Asistăm astăzi la două tendinţe opuse, două extreme amândouă negative: pe de o parte laicismul, care în mod adesea perfid marginalizează religia pentru a împinge în sfera privată; pe de alta fundamentalismul, care în schimb ar vrea să o impună tuturor cu forţa. În realitate, „Dumnezeu cheamă la sine omenirea printr-un plan de iubire care, în timp ce implică toată persoana în dimensiunea ei naturală şi spirituală, cere să se corespundă la acesta în termeni de libertate şi de responsabilitate, cu toată inima şi cu toată fiinţa, individuală şi comunitară” (Mesaj, 8). Acolo unde se recunoaşte efectiv libertatea religioasă, demnitatea persoanei umane este respectată în fundamentul ei şi, printr-o căutare sinceră a adevărului şi a binelui, se consolidează conştiinţa morală şi se întăresc însăşi instituţiile şi convieţuirea civilă (Cf ibid. 5). Din acest motiv libertatea religioasă este cale privilegiată pentru a construi pacea.

Dragi prieteni, să îndreptăm din nou privirea spre Isus, în braţele Mariei, Mama sa. Privind la el, care este „Principele păcii” (Is 9,5), noi înţelegem că pacea nu se dobândeşte cu armele, nici cu puterea economică, politică, culturală şi mediatică. Pacea este lucrare de conştiinţe ce se deschid spre adevăr şi spre iubire. Să ne ajute Dumnezeu să înaintăm pe această cale în noul an ce ne dă să trăim.

După recitarea antifonului „Îngerul Domnului” şi înainte de saluturile în diferite limbi, papa Benedict al XVI-lea a făcut tot în acest sens un anunţ important în favoarea păcii şi a salutat unele iniţiative desfăşurate pentru actuala ediţie a Zilei Mondiale a Păcii.

Dragi fraţi şi surori, în Mesajul pentru Ziua de azi a Păcii am avut ocazia să subliniez cum marile religii pot constitui un important factor de unitate şi de pace pentru familia umană, şi am amintit, în această privinţă, că în acest an 2011 va fi cea de-a 25-a aniversare a Zilei Mondiale de Rugăciune pentru Pace pe care venerabilul Ioan Paul al II-lea a convocat-o la Assisi în 1986. De aceea, în luna octombrie, mă voi duce ca pelerin în oraşul Sfântului Francisc, invitând la a se alătura acestui drum fraţii creştini de diferite confesiuni, exponenţii tradiţiilor religioase ale lumii şi, în mod ideal, toţi oamenii de bunăvoinţă, în scopul de a comemora acel gest istoric voit de predecesorul meu şi de a reînnoi solemn angajamentul credincioşilor de orice religie la a trăi propria credinţă religioasă ca serviciul pentru cauza păcii. Cine este în drum spre Dumnezeu nu poate să nu transmită pace, cine construieşte pace nu poate să nu se apropie de Dumnezeu. Vă invit să însoţiţi încă de acum cu rugăciunea voastră această iniţiativă.

În acest context doresc să salut şi să încurajez pe cei care, de ieri seară (vineri 31 decembrie) şi în cursul zilei de azi, în toată Biserica se roagă pentru pace şi pentru libertatea religioasă. În Italia, tradiţionalul marş promovat de CEI (Conferinţa Episcopală Italiană), Pax Christi şi Caritas a avut loc la Ancona, oraşul care va găzdui în septembrie anul acesta Congresul Euharistic Naţional. Aici la Roma, şi în alte oraşe ale lumii, Comunitatea Sfântul Egidiu a propus din nou iniţiativa „Pace în toate ţinuturile”: salut din inimă pe cei care au luat parte. Salut şi aderenţii la Mişcarea Iubirii Familiale, care noaptea aceasta au vegheat în Piaţa Sfântul Petru şi în dieceza de L’Aquila rugându-se pentru pacea în familii şi între naţiuni.

Între saluturile în limba italiană, de remarcat cel către tinerii Operei Don Orione.