2010-12-17 18:56:09

Benedict al XVI-lea, noului ambasador italian: dimensiunea religioasă sprijină progresul autentic al Ţării


RV 17 dec 2010. Statul trebuie să tuteleze religia în spaţiul public: este îndemnul papei Benedict al XVI-lea adresat noului ambasador al Italiei pe lângă Sf. Scaun, Francesco Maria Greco, primit vineri în audienţă pentru prezentarea scrisorilor de acreditare.

În cuvântul său, Suveranul Pontif a subliniat contribuţia oferită de Biserica Catolică societăţii italiene în ultimele veacuri. Totodată, a mulţumit guvernului italian pentru a fi respins eliminarea Crucifixului din locurile publice şi pentru angajamentul depus în favoarea minorităţilor creştine persecutate.

Referindu-se la aniversarea, în 2011, a 150 de ani de la unificarea Italiei, Papa a observat că aceasta reprezintă nu doar o ocazie de celebrări dar şi de reflecţie asupra unui proiect de viitor. De altfel, întreaga istorie a Italiei este "adânc marcată de Biserica Catolică". Aceste trăsături "care de secole fac parte din patrimoniul istoric şi cultural nu pot fi negate, uitate sau marginalizate". Atunci când s-a încercat acest lucru, a fost observaţia Papei, "s-au provocat dezechilibre periculoase şi fracturi dureroase în viaţa socială a Ţării".

Suveranul Pontif a vorbit apoi despre importanţa Pactelor de la Lateran şi despre Acordul de modificare a concordatului prin care se doreşte a asigura Pontifului şi Sfântului Scaun "deplina suveranitate şi independenţă". Aceste pacte internaţionale, a continuat Papa, "nu exprimă din partea Bisericii sau a Sf. Scaun voinţa de a obţine putere, privilegii sau poziţii de avantaj economic şi social", nici de a depăşi sfera propriei misiuni. Dimpotrivă, atare acorduri "sunt întemeiate pe justa voinţă din partea Statului de a garanta persoanelor şi Bisericii exerciţiul deplin al libertăţii religioase", un drept care prezintă o dimensiune nu numai de caracter personal. De aceea, a fost îndemnul său, "Statul este chemat să tuteleze nu doar drepturile credincioşilor la libertatea de conştiinţă şi de religie, dar şi rolul legitim al religiei şi al comunităţilor religioase în sfera publică".

"Exercitarea justă şi recunoaşterea corespunzătoare a acestui drept", a reluat Sfântul Părinte, "permit societăţii să beneficieze de resursele morale şi de activitatea generoasă a credincioşilor". Prin urmare "nu se poate gândi realizarea adevăratului progres social alegând calea marginalizării sau chiar a respingerii explicite a factorului religios, după cum este tendinţa de a face în timpurile noastre pe diferite căi". Pontiful Roman a indicat în mod special "încercarea de a elimina din locurile publice expunerea simbolurilor religioase, în primul rând al Crucifixului, care este cu siguranţă emblema prin excelenţă a credinţei creştine, dar care, în acelaşi timp, vorbeşte tuturor oamenilor de bunăvoinţă şi, ca atare, nu este factor de discriminare". În acest context, Papa şi-a exprimat aprecierea faţă de iniţiativa guvernului italian de a fi acţionat "în conformitate cu o corectă viziune asupra laicităţii şi în lumina istoriei, culturii şi tradiţiei sale, primind în acest demers sprijinul altor naţiuni europene".

În acelaşi timp, Papa a amintit cronica recentă care "ne dovedeşte cum în zilele noastre sunt comise şi încălcări făţişe ale libertăţii religioase". Societatea italiană şi autorităţile ei – a constatat cu gratitudine Pontiful – au demonstrat "o sensibilitate deosebită pentru soarta acelor minorităţi creştine care, pe motivul credinţei lor, suferă violenţă, sunt discriminate sau constrânse la o emigraţie forţată din patria lor". Papa şi-a exprimat speranţa ca această conştientizare să devină din ce în ce mai amplă şi să fie intensificate eforturile pentru a vedea realizată, pretutindeni şi pentru toţi, respectarea deplină a libertăţii religioase".

În fine, Benedict al XVI-lea a adresat poporului italian urarea de a păstra "tezaurul preţios al credinţei creştine" şi de a primi de la Dumnezeu "darul armoniei şi al prosperităţii".








All the contents on this site are copyrighted ©.