Benedict al XVI-lea, noului ambasador italian: dimensiunea religioasă sprijină progresul
autentic al Ţării
RV 17 dec 2010. Statul trebuie să tuteleze religia în spaţiul public: este
îndemnul papei Benedict al XVI-lea adresat noului ambasador al Italiei pe lângă Sf.
Scaun, Francesco Maria Greco, primit vineri în audienţă pentru prezentarea scrisorilor
de acreditare.
În cuvântul său, Suveranul Pontif a subliniat contribuţia
oferită de Biserica Catolică societăţii italiene în ultimele veacuri. Totodată, a
mulţumit guvernului italian pentru a fi respins eliminarea Crucifixului din locurile
publice şi pentru angajamentul depus în favoarea minorităţilor creştine persecutate.
Referindu-se la aniversarea, în 2011, a 150 de ani de la unificarea Italiei,
Papa a observat că aceasta reprezintă nu doar o ocazie de celebrări dar şi de reflecţie
asupra unui proiect de viitor. De altfel, întreaga istorie a Italiei este "adânc marcată
de Biserica Catolică". Aceste trăsături "care de secole fac parte din patrimoniul
istoric şi cultural nu pot fi negate, uitate sau marginalizate". Atunci când s-a încercat
acest lucru, a fost observaţia Papei, "s-au provocat dezechilibre periculoase şi fracturi
dureroase în viaţa socială a Ţării".
Suveranul Pontif a vorbit apoi despre
importanţa Pactelor de la Lateran şi despre Acordul de modificare a concordatului
prin care se doreşte a asigura Pontifului şi Sfântului Scaun "deplina suveranitate
şi independenţă". Aceste pacte internaţionale, a continuat Papa, "nu exprimă din partea
Bisericii sau a Sf. Scaun voinţa de a obţine putere, privilegii sau poziţii de avantaj
economic şi social", nici de a depăşi sfera propriei misiuni. Dimpotrivă, atare acorduri
"sunt întemeiate pe justa voinţă din partea Statului de a garanta persoanelor şi Bisericii
exerciţiul deplin al libertăţii religioase", un drept care prezintă o dimensiune nu
numai de caracter personal. De aceea, a fost îndemnul său, "Statul este chemat să
tuteleze nu doar drepturile credincioşilor la libertatea de conştiinţă şi de religie,
dar şi rolul legitim al religiei şi al comunităţilor religioase în sfera publică".
"Exercitarea justă şi recunoaşterea corespunzătoare a acestui drept", a reluat
Sfântul Părinte, "permit societăţii să beneficieze de resursele morale şi de activitatea
generoasă a credincioşilor". Prin urmare "nu se poate gândi realizarea adevăratului
progres social alegând calea marginalizării sau chiar a respingerii explicite a factorului
religios, după cum este tendinţa de a face în timpurile noastre pe diferite căi".
Pontiful Roman a indicat în mod special "încercarea de a elimina din locurile publice
expunerea simbolurilor religioase, în primul rând al Crucifixului, care este cu siguranţă
emblema prin excelenţă a credinţei creştine, dar care, în acelaşi timp, vorbeşte tuturor
oamenilor de bunăvoinţă şi, ca atare, nu este factor de discriminare". În acest context,
Papa şi-a exprimat aprecierea faţă de iniţiativa guvernului italian de a fi acţionat
"în conformitate cu o corectă viziune asupra laicităţii şi în lumina istoriei, culturii
şi tradiţiei sale, primind în acest demers sprijinul altor naţiuni europene".
În
acelaşi timp, Papa a amintit cronica recentă care "ne dovedeşte cum în zilele noastre
sunt comise şi încălcări făţişe ale libertăţii religioase". Societatea italiană şi
autorităţile ei – a constatat cu gratitudine Pontiful – au demonstrat "o sensibilitate
deosebită pentru soarta acelor minorităţi creştine care, pe motivul credinţei lor,
suferă violenţă, sunt discriminate sau constrânse la o emigraţie forţată din patria
lor". Papa şi-a exprimat speranţa ca această conştientizare să devină din ce în ce
mai amplă şi să fie intensificate eforturile pentru a vedea realizată, pretutindeni
şi pentru toţi, respectarea deplină a libertăţii religioase".
În fine, Benedict
al XVI-lea a adresat poporului italian urarea de a păstra "tezaurul preţios al credinţei
creştine" şi de a primi de la Dumnezeu "darul armoniei şi al prosperităţii".