Papa către noii ambasadori din Nepal, Zambia, Mali, Seychelles şi Andorra: Statele să redescopere fraternitatea

(RV - 16 decembrie 2010) „O lecţie” asupra unui principiul fundamental şi adesea neglijat sau tratat în trecere de politică şi diplomaţie, fraternitatea umană, în favoarea altor valori universal mai abordate. Este aceea pe care Benedict al XVI-lea a ţinut-o joi dimineaţă în prezenţa a cinci noi ambasadori pe lângă Sfântul Scaun din Nepal, Zambia, Andorra, Seychelles şi Mali, primiţi în audienţă pentru prezentarea Scrisorilor de acreditare.

Mobilizarea mondială pro-Haiti, lungă de un an întreg, a demonstrat, în fond, mai mult decât atâtea cuvinte că nu există adevărată comunitate internaţională fără sprijin reciproc între naţiuni. Cu toate acestea, a observat nu fără o anumită dezaprobare Benedict al XVI-lea, greutatea fraternităţii umane în raporturile dintre State este puţin recunoscută în cuvinte şi aproape deloc în practică. Şi acest lucru deoarece, a afirmat, deşi „frumos”, acest ideal…
• A găsit în dezvoltarea gândirii filozofice şi politice o rezonanţă minoră în comparaţie cu alte idealuri precum libertatea, egalitatea, progresul sau unitatea. Este vorba de un principiu care a rămas în mare parte literă moartă în societatea politică modernă şi contemporană, mai ales din cauza influenţei exercitate de ideologiile individualistă şi colectivistă.

Pentru a trăi cu demnitate, a repetat Papa, „toate fiinţele umane au nevoie de respect”, şi, în consecinţă, ca dreptatea şi drepturile „să fie recunoscute în mod expres”. Totuşi, a adăugat, „acest lucru nu este suficient pentru a duce o viaţă pe deplin umană: de fapt, persoana are nevoie şi de fraternitate”. Şi chiar dacă globalizarea îi poartă astăzi pe oameni, pe unii la alţii, asta nu înseamnă că „îi face fraţi”. A se recunoaşte fraţi, de fapt, nu este un proces raţional:
• Raţiunea umană este în stare să recunoască egalitatea tuturor oamenilor şi necesitatea de a limita disparităţi excesive între ei, dar nu este în măsură să stabilească fraternitatea. Aceasta este un dar supranatural. Din partea sa, Biserica vede realizarea fraternităţii umane pe pământ ca o vocaţie conţinută în planul creator al lui Dumnezeu, şi vrea să-l întruchipeze din ce în ce mai fidel, lucrând atât la nivel universal cât şi la nivel local cum se întâmplă în ţările pe care voi le reprezentaţi pe lângă Sfântul Scaun.

Fraternitate, gratuitate, respect, a insistat Benedict al XVI-lea, sunt chemate să se manifeste „în toate sectoarele activităţii umane, inclusiv activitatea economică”. Afacerile exprimă „faptul de a fi în relaţie” al oamenilor între ei şi această expresie „este unul din principalele sectoare de cooperare între popoare”. În acest scenariu, a afirmat Papa, se mişcă Biserica cu mesajul său axat pe logica darului, unde tot ceea ce este al omului vine de la un act de iubire al lui Dumnezeu. Şi faptul acesta de a fi conştienţi, a precizat Pontiful, „nu face cuceririle omului mai frumoase, dar le eliberează de cea dintâi dintre sclavi, care este voinţa de a se crea singur”:
• De aceea, (Bisericii) nu-i este îngăduit să acţioneze ca o lobby, atentă doar la interesele sale, ci ea lucrează, sub privirea aceluia care este Creatorul tuturor oamenilor, pentru a onora demnitatea fiecăruia. Ea se sforţează, deci, să pună dragostea şi pacea la baza multiplelor legături umane care uneşte persoanele între ele, aşa cum a voit Dumnezeu în înţelepciunea sa creatoare”.

 
Aici serviciul audio: