2010-12-15 17:08:38

Papa la audienţa generală: moartea nu este ultimul cuvânt al vieţii. Cateheza Pontifului dedicată Sfintei Veronica Giuliani, o mistică din secolul al XVII-lea


(RV - 15 decembrie 2010) Încălzirea inimii cu ajutorul Euharistiei, în certitudinea că moartea nu este „ultimul cuvânt” asupra existenţei omeneşti: la audienţa generală de miercuri desfăşurată în Aula Paul al VI-lea din Vatican, Benedict al XVI-lea a repropus Bisericii contemporane secretul Sfintei Veronica Giuliani. Papa a vorbit pe larg despre intensa viaţă spirituală a acestei importante mistice din secolul al 17-lea, de la naşterea căreia se împlinesc pe 27 decembrie 350 de ani. De altfel, la sfârşitul audienţei, Pontiful a adresat un salut special credincioşilor din dieceza italiană Città di Castello, însoţiţi de episcopul lor mons. Domenico Cancian, care se pregătesc tocmai să înceapă celebrările comemorative pentru 3 secole şi jumătate de la naşterea ilustrei lor concetăţene Sfânta Veronica Giuliani.

A arde de iubirea lui Cristos, cu toată intensitatea pe care fibrele umane o permit, până la punctul de a reuşi „să-l vadă” şi într-un anume mod să deschidă o fereastră în vălul Paradisului. Pentru Veronica Giuliani aceasta a fost o ţintă reală a sufletului ei. Inima sa - îndrăgostită de Isus din adolescenţă şi până la moartea, pe care a primit-o în 1727 după 50 de ani trăiţi în mănăstirea călugăriţelor Clarise din Città di Castello în regiunea Umbria - a fost locul, a povestit Pontiful, în care se împletesc „mari suferinţe şi unele experienţe mistice legate de Patima lui Isus”.

Din Jurnalul său de 22 mii de pagini, manuscrise fără ştersături şi nici corectări, aproape ca şi cum un flux interior al sufletului s-ar fi imprimat pe hârtie, apare - a explicat Benedict al XVI-lea - rădăcina „unei spiritualităţi puternic cristologice-spnsale”:
Este experienţa de a fi iubită de Cristos, Mire fidel şi sincer, şi cărei vrea să-i corespundă cu o iubire din ce în ce mai implicată şi pasionată. În ea totul este interpretat în sensul iubirii, şi aceasta îi dă o profundă seninătate. Orice lucru e trăit în unire cu Cristos, din iubirea sa, şi cu bucuria de a-i putea dovedi toată iubirea de care este capabilă o creatură.

 
Imaginea lui Isus cu care Veronica „este profund unită” este aceea în care îl vede „în actul de a se oferi Tatălui” pentru mântuirea Bisericii şi a omenirii. Ea, a spus Papa, caută să-l imite, „se roagă, suferă, caută ’sfânta sărăcie’ ca ’expropriere’, pierdere de sine, tocmai pentru a fi asemenea lui Cristos”:
Inima sa se dilată la toate ’nevoile Sfintei Biserici’, trăind cu nelinişte dorinţa mântuirii ’întregului univers’, a întregii lumi (…) Animată de o dragoste fierbinte, acordă surorilor mănăstirii atenţie, înţelegere, iertare; oferă rugăciunile, şi jertfele sale pentru Papa, pentru episcopul său, pentru preoţi şi pentru toate persoanele care aveau nevoie, inclusiv sufletele din purgator (…) Sfânta noastră concepe această misiune ca un „a sta în mijloc” între oameni şi Dumnezeu, între cei păcătoşi şi Cristos Răstignit.

Într-un crescendo de elevaţie mistică, Sfânta Veronica Giuliani retrăieşte chiar în percepţia simţurilor experienţa Răstignirii şi a stigmatelor. Cu toate acestea, a observat Pontiful, această elevaţie extraordinară nu se traduce în egoism spiritual:
În raport cu predica vremii, centrată nu rareori asupra faptului „de a-şi salva sufletul în termeni individualişti, Veronica arată un puternic simţ solidar, de comuniune cu toţi fraţii şi surorile în drum spre Cer, şi trăieşte, se roagă, suferă pentru toţi.

Impresionează, a continuat Benedict al XVI-lea, deplina adeziune a viziunilor la Sfânta Scriptură, unde „intensitatea ne comună” a experienţei Sfintei „conduce la o lectură mai profundă” a textului sacru. Astfel, când Veronica Giuliani se opreşte asupra unui pasaj din Sfântul Paul, este ca şi cum cuvintele Apostolului ar trăi prin persoana sa, ajungând să afirme:
Nimic nu va putea să mă separe de voinţa lui Dumnezeu, nici strâmtorări, nici necazuri, nici chinuri, nici dispreţuri, nici ispite, nici creaturi, nici demoni, nici întunecimi, şi nici chiar moartea, deoarece, în viaţă şi în moarte, vreau totul, şi în totul voinţa lui Dumnezeu. Astfel suntem şi în certitudinea că moartea nu este ultimul cuvânt, suntem fixaţi în voinţa lui Dumnezeu şi aşa, în mod real, în viaţa pentru totdeauna.

În definitiv, a conclus Papa, mistica din secolul al XVII-lea „ne invită la a face să crească în viaţa noastră creştinească, uniunea cu Domnul, abandonându-ne voinţei sale cu încredere completă şi totală, şi uniunea cu Biserica, Mireasa lui Cristos:
Ne invită să ne nutrim zilnic cu Cuvântul lui Dumnezeu pentru a ne încălzi inima şi orienta viaţa. Ultimele cuvinte ale Sfintei pot fi considerate sinteza pasionatei sale experienţe mistice: Am găsit Iubirea, Iubirea s-a lăsat văzută!”.

La începutul audienţei, Benedict al XVI-lea explicase abandonarea temporară a epocii medievale, de multă vreme obiect al catehezelor sale, pentru prezentarea unei figuri din secolul al 17-lea. Motivul derivă din apropiatul jubileu pe care dieceza Città di Castello se pregăteşte să-l celebreze pentru Veronica Giuliani, născută în urmă cu 350 de ani, la 27 decembrie 1660. Din acest motiv, Pontiful, cum s-a spus deja, l-a sfârşitul audienţei a salutat credincioşii acestei dieceze prezenţi cu păstorul lor, mons. Domenico Cancian, la audienţa generală.

Un salut special şi participanţilor la Congresul internaţional pentru pastorala lucrătorilor din circuri şi târguri în curs de desfăşurare în Vatican: un salut răsplătit imediat prin executarea unui număr de echilibristă de către patru acrobaţi urmărit de Pontif cu atenţie şi aplaudat de toţi cei prezenţi.

Ca de obicei, la terminarea audienţei generale s-a cântat rugăciunea Tatăl nostru în limba latină, intonată de Pontif şi continuată împreună cu credincioşii, aceştia putând urmări textul scris pe verso biletelor de intrare. În final Papa a invocat binecuvântarea apostolică, extinzând-o la toţi cei care pe calea undelor o primesc în spirit de credinţă.

Aici serviciul audio:








All the contents on this site are copyrighted ©.