Prezentarea Mesajului pentru Ziua Mondială a Păcii 2011, joi 16 decembrie, pe tema: "Libertatea religioasă, cale pentru pace"

(RV - 11 decembrie 2010) Va avea loc joi 16 decembrie la ora 11.30 în Aula Ioan Paul al II-lea a Sălii de presă a Sfântului Scaun Conferinţa de presă pentru prezentarea Mesajului Sfântului Părinte pentru cea de-a 44-a Zi Mondială a Păcii de la 1 ianuarie 2011 pe tema: „Libertatea religioasă, cale pentru pace”. Vor interveni cardinalul Peter Kodwo Appiah Turkson, preşedinte al Consiliului Pontifical al Dreptăţii şi Păcii; mons. Mario Toso, S.D.B., secretar al aceluiaşi Consiliu Pontifical; mons. Anthony Frontiero şi dr. Tommaso Di Ruzza, oficiali ai aceluiaşi departament.

(RV - 13 iulie 2010) „Libertatea religioasă, cale pentru pace”. Se intitulează astfel Mesajul lui Benedict al XVI-lea pentru cea de-a 44-a Zi mondială a păcii care va fi celebrată la întâi ianuarie 2011. Consiliul Pontifical „Dreptate şi Pace” a comunicat tema Zilei în data de 13 iulie, însoţind-o cu câteva note explicative.
În ţările în care se bucură de libertate de expresie, credinţa este adesea pusă la colţ, făcută invizibilă cât mai mult posibil şi neinfluentă în sfera publică. Iar în ţările în care este o minoritate, nu doar crezul dar şi cine îl profesează este în mod frecvent persecutat şi lovit. Aceasta este realitatea actuală, şi cu toate acestea - obiectează departamentul vatican, citându-l pe Benedict al XVI-lea - libertatea religioasă se prezintă ca „libertatea libertăţilor”. Fiind „înrădăcinată în însăşi demnitatea omului, şi orientată spre căutarea ’adevărului neschimbător’” se citeşte în comunicatul oficial de prezentare a temei, libertatea religioasă „este cu adevărat atare atunci când e coerentă cu căutarea adevărului şi cu adevărul despre om”. Aceasta, se afirmă, permite „să se excludă ’religiozitatea’ fundamentalismului, a manipulării adevărului şi a adevărului despre om. Căci tot ceea ce se opune demnităţii omului se opune căutării adevărului, şi nu poate fi considerat ca libertate religioasă”.

Amintind că din 1968, prima zi a fiecărui an este dedicată de papi reflecţiei asupra păcii în lume, nota stigmatizează „diferitele forme de limitare sau negare a libertăţii religioase, de discriminare şi marginalizare bazate pe religie, până la persecuţie şi violenţa împotriva minorităţilor”. Astăzi, continuă comunicatul, „sunt multe ariile lumii în care persistă forme de limitare a libertăţii religioase, şi aceasta fie acolo unde comunităţile de credincioşi sunt o minoritate, fi unde comunităţile de credincioşi nu sunt o minoritate, şi totuşi îndură forme mai sofisticate de discriminare şi marginalizare, pe planul cultural şi al participării la viaţa publică civilă şi politică”. Şi aici, este reprodusă una din afirmaţiile pe care în data de 18 aprilie 2008 au răsunat prin gura lui Benedict al XVI-lea în hemiciclul Naţiunilor Unite la New York. „Este de neconceput - afirma atunci papa Benedict - ca unii credincioşi să trebuiască să suprime o parte din ei înşişi - credinţa lor - pentru a fi cetăţeni activi; nu ar trebui niciodată să fie necesar să-l renege pe Dumnezeu pentru a se putea bucura de propriile drepturi. Drepturile legate de religie - a afirmat cu forţă - au nevoie totdeauna să fie protejate dacă sunt în conflict cu ideologia secularizată prevalentă sau cu poziţii ale unei majorităţi religioase de natură exclusivă”.

„Omul - a mai arătat Benedict al XVI-lea în acea ocazie - nu poate fi fragmentat, separat de ceea ce crede, pentru că ceea ce în care crede are un impact asupra vieţii şi persoanei sale”. Deci. „refuzul de a recunoaşte aportul adus societăţii care este înrădăcinat în dimensiunea religioasă şi în căutarea Absolutului (…) ar privilegia fără îndoială o abordare individualistă şi ar fragmenta unitatea persoanei”.