Primele Vespere la prima Duminica din Advent şi Veghea de rugăciune pentru viaţa pe
cale de a se naşte: explicaţii folositoare
(RV - 27 noiembrie 2010) Redăm în traducerea noastră, nota explicativă publicată
de Oficiul celebrărilor liturgice pontificale, cu privire la spiritul Adventului
şi celebrarea Primelor Vespere la Duminica I-a, precum şi desfăşurarea
Veghii de rugăciune pentru viaţa pe cale de a se naşte. Desigur,
nota poate servi ca inspiraţie pentru celebrările din Bisericile particulare. Obiceiul
introdus de Benedict al XVI-lea, de a celebra Primele Vespere pentru Prima Duminică
din Advent în bazilica Sfântul Petru vrea să marcheze începutul unui nou An Liturgic
pentru viaţa Bisericii. Într-adevăr, cu timpul Adventului, începe un nou ciclu anual
în care Biserica celebrează întregul mister al lui Cristos, de la Întrupare până la
Rusalii şi la aşteptarea revenirii Domnului.
Decorul floreal, deşi
prezent, se distinge printr-o anumită sobrietate, aşa încât să se noteze aspectul
specific liturgic şi spiritual al Adventului, ca timp de aşteptare a Domnului care
vine, în semnul bucuriei dar şi al pocăinţei şi vigilenţei. Se ia în considerare,
în acest sens, refrenul cântat la invocaţiile de mijlocire: „Vino, Doamne,
şi nu întârzia”. Împlinirea aşteptării şi plinătatea bucuriei se manifestă
în Noaptea Sfântă a Crăciunului la cântecul „Gloria - Mărire”.
În acelaşi sens trebuie să fie înţeleasă şi culoarea violet a veşmintelor liturgice
care ne va însoţi pe tot parcursul Adventului, începând chiar de la această celebrare
vesperală.
Anul acesta, cu celebrarea Primelor Vespere este unită Veghea de
rugăciune pentru Viaţa pe cale de a se naşte, promovată de Consiliul Pontifical al
Familiei şi celebrată astăzi în toată Biserica Catolică. Pentru această împrejurare,
înainte de celebrarea Vesperelor, este prevăzut un timp de reflecţie şi de rugăciune:
se vor alterna lectura unor texte ale magisteriului pe tema vieţii, primul moment
cuprinzând lectura din Enciclica lui Ioan Paul al II-lea „Evanghelia vieţii”,
n.29, câteva cântece specifice Adventului, momente de tăcere şi rugăciuni.
În
afară de aceasta, celebrarea Vesperelor va fi precedată de expunerea Preasfântului
Sacrament, urmată, la terminarea celebrării, de adoraţia şi binecuvântarea
euharistică.
În timpul adoraţiei Sfântul Părinte va recita o rugăciune
pentru viaţă, compusă pentru această ocazie, şi pe care o prezentăm în traducerea
noastră.
În timpul Vesperelor, scurtele pauze de tăcere la terminarea psalmilor
şi a lecturii scurte vor să favorizeze rugăciunea personală şi acea atmosferă de
reculegere care întotdeauna trebuie să caracterizeze actul liturgic şi care face
inima capabilă să se deschidă spre ascultarea mai atentă a Cuvântului lui Dumnezeu
şi pentru o mai bună înţelegere a misterelor Domnului.
Se aminteşte, în acest
sens, ceea ce afirmă Sfântul Augustin cu referinţă la cântarea psalmilor: „Se aude
vocea lui Cristos şi a Bisericii, a lui Cristos în Biserică, şi a Bisericii
în Cristos”.
Timpul Adventului este un timp
marian: aşteptarea Domnului care vine este însoţită de Maria, a cărei aşteptare
a Domnului este exemplară pentru toţi. Şi din acest motiv la altarul Mărturisiri din
bazilica Sfântul Petru este aşezată imaginea Maicii Domnului iar celebrarea Vesperelor
se încheie cu antifonul marian, în faţa unui unei picturi care o reprezintă pa Preasfânta
Mamă a lui Dumnezeu, aşezată pe coloana stângă a altarului Mărturisirii.