Conferinţă de presă pentru prezentarea documentului "Verbum Domini"

(RV - 11 noiembrie 2010) A fost prezentată joi dimineaţă în Sala de presă a Sfântului Scaun, Exortaţia post-sinodală „Verbum Domini - Cuvântul Domnului” a lui Benedict al XVI-lea. La prezentarea documentului au intervenit, între alţii, cardinalul Marc Ouellet, prefectul Congregaţiei pentru Episcopi, mons. Gianfranco Ravasi, preşedintele Consiliului Pontifical al Culturii şi mons. Nikola Eterović, secretarul general al Sinodului Episcopilor.
Redescoperirea locului central al Cuvântului lui Dumnezeu” în viaţa personală şi a Bisericii şi „urgenţa şi frumuseţea” de a-l vesti pentru mântuirea omenirii ca „martori convinşi şi credibili ai Celui Înviat”: acesta este, în sinteză, mesajul lui Benedict al XVI-lea în Exortaţia apostolică post-sinodală „Verbum Domini”, care reuneşte reflecţiile şi propunerile rezultate din Sinodul Episcopilor desfăşurat în Vatican în octombrie 2008 pe tema „Cuvântul lui Dumnezeu în viaţa şi misiunea Bisericii”. Documentul, lung de aproape 200 de pagini este un pasionat apel adresat de Papa păstorilor, membrilor vieţii consacrate şi laicilor „la a deveni tot mai familiari cu Sfintele Scripturi”, neuitând niciodată „că la baza oricărei spiritualităţi creştine autentice stă Cuvântul lui Dumnezeu vestit, celebrat şi meditat în Biserică” (121).

Exortaţia cuprinde o introducere, trei părţi exprimate în latină - Verbum Dei/Cuvântul lui Dumnezeu, Verbum in Ecclesia/Cuvântul în Biserică, Verbum mundo/Cuvântul pentru lume, şi o concluzie.

Exortaţia „Verbum Domini” răspunde la ceea ce Biserica are nevoie în acest început de mileniu, a subliniat cardinalul canadian Marc Ouellet, care a relevat cum în pofida faptului că în secolul trecut „cunoaşterea Cuvântului lui Dumnezeu” a înregistrat progrese „în mod considerabil”, rămâne încă „un deficit de compensat în ceea ce priveşte viaţa spirituală a poporului lui Dumnezeu”. Prefectul Congregaţiei pentru Episcopi a pus apoi accentul pe importanţa pe care documentul o atribuie „lecturii ’orante’ şi asidue, însoţită de rugăciune, a textelor sacre”:
• Dacă este adevărat că trebuie să cunoaştem Scripturile pentru a-l cunoaşte pe Cristos, este nevoie mai ales a ne ruga cu Sfintele Scripturi pentru a-l întâlni acolo pe Cristos”.

Exortaţia, a spus cardinalul Ouellet, receptează toate cele 55 de propoziţii aprobate de Părinţii sinodali, dar unele teme mai trebuie să fie studiate. S-a referit astfel în special la Propoziţia 17 despre Ministerul Cuvântului şi femeia.

Documentul aminteşte că în timp ce Evanghelia este proclamată de preot sau de către diacon, prima şi a doua lectură este încredinţată unui laic, bărbat sau femeie. Şi a amintit îndemnul episcopilor de a face astfel ca să existe o grijă deosebită în formarea „lectoratului”, minister al laicilor ce trebuie încurajat în mod special:
• Urarea Părinţilor sinodali ca ’ministerul lectoratului să fie accesibil şi femeilor’ a fost apoi luat în consideraţie iar Sfântul Părinte studiază cu atenţie chestiunea.

Documentul actual, a mai spus cardinalul Ouellet, relansează deci „contemplarea individuală şi bisericească a Cuvântului lui Dumnezeu” în viaţa personală şi comunitară a credincioşilor:
• Exortaţia relansează de asemenea activitatea misionară şi evanghelizarea, din moment ce reînnoieşte conştiinţa Bisericii de a fi iubită şi misiunea sa de a vesti Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală şi încredere în puterea Spiritului Sfânt.

La rândul său, mons. Gianfranco Ravasi a destăinuit că foarte multe scrisori pe care le primeşte zilnic de la credincioşi priveşte interpretarea corectă a Sfintelor Scripturi. Întrebări, a spus cardinalul desemnat, la c are trebuie să răspundă evitând pericolul unui anumit dualism. Despre ce este vorba?
• E necesar să se evite pericolul dualismului, adică de a face simplu din Biblie un text de literatură din anticul Orient Apropiat ce trebuie analizat după canoanele filologiei, sau de a-l reduce doar la un text care este simplu ’spirit’ şi care cere doar criteriile proprii ale teologiei. Este simultan, şi una şi alta, dacă voim să salvgardăm întruparea.

Arhiepiscopul Ravasi a pus accentul apoi pe cuvântul „bucurie” prin care se remarcă introducerea şi concluzia documentului „Verbum Domini”. Este o dimensiune, a spus, de care avem nevoie deosebită în acest moment:
• Sunt zile întunecate în care trăim continuu sau în polemică sau în obscuritate. Căderea eticii comportă şi căderea esteticii, a demnităţii stilului. Acest text este un text care se deschide şi se încheie cu bucurie, cu un respiro. Avem nevoie şi de această dimensiune de mângâiere, de sărbătoare, chiar.

În intervenţia sa, arhiepiscopul Nikola Eterović, secretar general al Sinodului Episcopilor a trecut în revistă pasajele şi semnificaţiile mai importante ale documentului. O exortaţie, a observat care recunoaşte marele impuls oferit de „Dei Verbum”, Constituţia Conciliului Vatican II despre revelaţia divină, pentru „redescoperirea Cuvântului lui Dumnezeu în viaţa şi misiunea Bisericii”. Şi a indicat numeroasele roade ale documentului care invită înainte de toate cretinii să iubească Biblia şi să fie martori ai Evangheliei în lume. Toţi cei botezaţi, de fapt, a amintit, „sunt responsabili de vestirea Cuvântului lui Dumnezeu din care provine misiunea Bisericii”.

Răspunzând întrebărilor ziariştilor, mons. Eterović a explicat că în document sunt prezente multe indicaţii bune pentru îmbunătăţirea predicilor. Din partea sa, mons. Ravasi a atras atenţia în privinţa unei lecturi fundamentaliste a Bibliei, precum şi a pericolului contrar, adică a unei interpretări alegorice vagi, aplicate textelor biblice. În fine, cardinalul Ouellet a amintit că documentul „Verbum Domini” subliniază slujirea profetică a laicilor, în mărturisirea Cuvântului lui Dumnezeu. O propoziţie, a spus, aprobată de Prinţii sinodali cu sută la sută din voturi.
 
Aici serviciul audio: