Papa către episcopii din Brazilia: a promova binele comun în apărarea vieţii umane,
fără teamă de nepopularitate
(RV – 28 octombrie 2010)Un sistem social şi politic care nu tutelează viaţa
şi demnitatea omului este bazat pe un drept „fals şi iluzoriu”, încât creştinii au
dreptul să-şi folosească votul electoral în apărarea binelui comun. Astfel
a subliniat Benedict al XVI-lea în discursul adresat joi dimineaţă unui grup de prelaţi
brazilieni din Regiunea ecleyiastică Nord-Est 5, primiţi în audienţă cu ocazia vizitei
ad Limina. Sfântul Părinte a invocat de asemenea libertatea predării religiei
catolice în şcolile statale şi apărarea simbolurilor religioase în viaţa publică.
Este Cristos Mântuitorul cu braţele larg deschise care domină Golful Guanabara,
în care este situat Rio de Janeiro, simbolul spiritului celui mai autentic al Braziliei.
Astfel a evidenţiat Benedict al XVI-lea, atrăgând însă atenţia asupra unui fapt: chiar
dacă credinţa brazilienilor este „un semn de speranţă” pentru prezentul şi viitorul
ţării, există totuşi „umbre” proiectate de forţe care răspândesc valori inacceptabile
din punct de vedere moral, şi care sunt dăunătoare naturii sacre a fiinţei umane.
Şi când asemenea drepturi sunt violate, sau când „mântuirea sufletelor o necesită”,
păstorii – a spus Pontiful – „au importanta îndatorire de a pronunţa „o sentinţă morală”
asupra chestiunilor politice. Acest lucru este necesar şi pentru că, a spus • „Ar
fi cu totul iluzoriu şi fals orice drept uman, politic, economic şi social care nu
ar cuprinde energica apărare a dreptului vieţii din momentul conceperii şi până la
moartea naturală (cfr Christifideles laici 38). Tot în cadrul eforturilor în favoarea
celor mai slabi şi mai lipsiţi de apărare, cine este mai lipsit de apărare decât un
copil încă nenăscut sau un bolnav în stare vegetativă sau terminală?”
Iată
de ce, a insistat Papa în mod călduros, Dumnezeu „trebuie să-şi afle un loc în sfera
publică, în special în mediul cultural, social şi mai ales politic”. Spaţiu aşadar
laicilor formaţi întru credinţă şi mărturisitori ai implicării lor creştine în societate,
activism creştin trăit „în mod unitar şi coerent”. Şi, atunci când este necesar, a
adăugat în mod decis Episcopul Romei: • „Păstorii ar trebui să le amintească tuturor
cetăţenilor dreptul, care este şi o datorie de a folosi în mod liber votul lor pentru
a promova binele comun”.
Succesorul lui Petru a adresat apoi un apel în favoarea
educaţiei religioase şi, mai ales, a insistat asupra „învăţământului religios în şcolile
publice statale, în mod pluralist şi confesional”, subliniind încă o dată că „doar
respectul, promovarea şi educaţia neîncetată” a „naturii transcendente a persoanei
umane face posibilă construirea unei societăţi”, spre deosebire de alte tendinţe… •
„Când proiectele politice includ, în mod deschis sau voalat nepenalizarea avortului
sau a eutanasiei, idealul democratic – care este astfel cu adevărat atunci când recunoaşte
şi tutelează demnitatea fiecărei persoane umane – este trădat în esenţa sa. De
aceea, dragi fraţi episcopi, pentru a apăra viaţa „nu trebuie să ne temem de ostilităţi
şi de lipsa de popularitate, ci trebuie să refuzăm orice compromis şi ambiguitate
care ne-ar face conformi cu mentalitatea acestei lumi”.
Benedict al XVI-lea
a apărat apoi prezenţa simbolurilor religioase în viaţa publică care, a evidenţiat,
reprezintă în acelaşi timp „evocare a transcendenţei omului şi garanţie a respectului
acestuia”. Astfel de simboluri, a spus Papa, asumă o valoare specială în Brazilia,
„unde religia catolică este parte integrantă a istoriei sale”.