Siria: Dificultăţi de supravieţuire pentru refugiaţii creştini caldeeni
(RV – 14 octombrie 2010) Siria – Părintele Farid Botros, paroh al comunităţii caldeene
din Damasc îşi exprimă preocuparea pentru un fenomen care începe să asume proporţii
nemaiîntâlnite până acum.
„Avem circa 4000 de familii de creştini caldeeni
fugiţi din Irak, de cele mei multe ori doar cu ce aveau pe ei, şi ameninţaţi cu moartea.
Legea Siriană – scrie Agenţia „Asia News” – nu le permite să lucreze; mulţi desfăşoară
câte o activitate pe ascuns iar alţii, în număr tot mai mare, sunt reduşi la condiţia
de a se prostitua”.
Părintele Farid calculează că sunt circa 20 de mii creştinii
proveniţi din Irak, care se află în prezent la Damasc, susţinuţi de Biserică în diferite
moduri, chiar dacă se încearcă ajutarea tuturor refugiaţilor indiferent de credinţa
lor.
Asistenţă medicală, locuinţă (căci nu există tabere pentru refugiaţi,
aceştia locuind în case private) şi un ajutor material, în afara celui spiritual,
reprezintă problemele prioritare. Zilele trecute, la Londra, şi episcopul catolic
caldeean de Alep (în Siria), mons. Antoine Audo, a atins problema refugiaţilor creştini
reduşi chiar la situaţia de a se prostitua din cauza disperării.
„Aceasta este
o mare problemă şi nu ştim cum s-o înfruntăm”, a spus. „Am cerut congregaţiei Micile
Surori ale lui Isus să ne ajute. Motivul este sărăcia în care trăiesc aceste persoane
şi în Siria nu există nici legi şi nici reguli pentru a-i apăra. Este o problemă nouă
pentru noi fenomenul atât de răspândit al prostituţiei într-o comunitate creştină”. Dar,
Părintele Farid vorbeşte de asemenea de cei 1000 de cateheţi creştini irakieni care
se pregătesc la Damasc şi de planurile de a deschide noi Şcoli Superioare care ar
fi de folos atât irakienilor cât şi sirienilor.
Iniţial Siria a fost favorabilă
primirii a circa 1,2 milioane de refugiaţi, din care 60 de mii creştini. Acum frontierele
sunt mult mai greu de trecut de teama infiltraţiilor teroriste. Părintele Farid
se referă de asemenea la fenomenul crescut al prezenţei femeilor cu văl islamic pe
străzi şi la locurile de muncă. „Este un fenomen în evidentă creştere – subliniază
– chiar dacă în Siria nu s-a făcut simţită până în prezent nici o presiune socială
asupra comunităţilor creştine”.