Ubicumque et semper: publicat documentul de instituire a Consiliului Pontifical pentru
Noua Evanghelzare
(RV - 12 octombrie 2010) „Ubicumque et semper”: „Biserica are îndatorirea de
a vesti pretutindeni şi mereu Evanghelia lui Isus Cristos”. Acesta este „incipit”
- începutul Scrisorii apostolice a lui Benedict al XVI-lea, în formă de Motu Proprio,
care dă viaţă Consiliului Pontifical pentru Promovarea Noii Evanghelizări.
„Mergeţi,
deci, şi faceţi ucenici toate popoarele”, fidelă acestui mandat al lui Isus Biserica,
„nu oboseşte niciodată de a face cunoscută lumii întregi frumuseţea Evangheliei”.
„Misiune evanghelizatoare” - se citeşte în document - „necesară şi de neînlocuit”
pentru Biserică, „expresie a însăşi naturii sale” şi care „a asumat în istorie forme
şi modalităţi din ce în ce mai noi în funcţie de locuri, situaţii şi momente istorice”.
Misiune astăzi chemată să se confrunte cu „fenomenul detaşării de credinţă”, în societăţi
şi culturi care de secole apăreau impregnate de Evanghelie. Transformările sociale
în ultimele decenii, de fapt, „au modificat profund percepţia lumii noastre”, observă
Benedict al XVI-lea. „Aceasta nu s-a petrecut fără consecinţe şi pentru dimensiunea
religioasă a vieţii omului”. „Şi dacă pe de o parte, omenirea a cunoscut beneficii
de netăgăduit” şi Biserica a primit stimuli noi pentru a da cont despre speranţa pe
care o poartă, pe de alta, s-a verificat o preocupantă pierdere a simţul sacrului,
ajungând chiar până la a pune sub semnul întrebării acele fundamente care apăreau
nediscutabile, precum credinţa într-un Dumnezeu creator şi providenţial, revelaţia
lui Isus Cristos unic mântuitor, şi înţelegerea comună a experienţelor fundamentale
ale omului precum, naşterea, moartea, viaţa în familie, referinţa la o lege morală
naturală”.
În lumina preocupărilor deja exprimate începând de la Conciliul
Vatican II, de la Paul al VI-lea la Ioan Paul al II-lea, din cauza „răspândirii continue
a indiferentismului, secularismului şi ateismului”, în special în ţările care fac
partea din aşa-zisa Lumea Întâia, Benedict al XVI-lea urează un nou avânt misionar
în lumea contemporană, care cere - recomandă Papa - „un atent discernământ”, respect
faţă de „diversitatea de situaţii”. Noua evanghelizare nu înseamnă de fapt trebuinţa
de a elabora o unică formulă egală pentru toate circumstanţele. Important - încheie
Scrisoarea apostolică - este ca înainte de toate „să se ajungă la o profundă trăire
a lui Dumnezeu”. Şi între articolele de instituire a Consiliului, care va lucra în
colaborare cu celelalte dicastere şi organisme ale Curiei Romane, se semnalează „aprofundarea
semnificaţiei teologice şi pastorale a noii evanghelizări”.