2010-10-08 17:15:58

Mons. Nikola Eterović, secretar general, prezintă Sinodul Episcopilor pentru Orientul Mijlociu


(RV - 8 octombrie 2010) „Biserica Catolică în Orientul Mijlociu. Comuniune şi mărturie. ’Mulţimea celor care au crezut era o singură inimă şi un singur suflet’” (Lc 4,32): aceasta este tema Adunării speciale pentru Orientul Mijlociu a Sinodului Episcopilor care se desfăşoară de la 10 la 24 octombrie în Vatican. Evenimentul a fost prezentat vineri dimineaţă 8 octombrie în Sala de presă a Sfântului Scaun de secretarul general al Sinodului, mons. Nikola Eterović, şi de vice-directorul Sălii de presă, părintele Ciro Benedettini.

Pentru noi s-a aflat Isabella Piro de la serviciile noastre centrale de documentare:
Şaisprezece State, 7 milioane de km2, 5,5 milioane de catolici, reprezentând 1,6% din populaţie. Numerele Orientului Mijlociu catolici sunt acestea. Şi un „pionierat” s-ar putea defini Sinodul dedicat regiunii care se deschide duminică, cu Liturghia oficiată de Benedict al XVI-lea în bazilica Sfântul Petru. Multe sunt de fapt trăsăturile speciale ale acestei Adunări sinodale: pentru prima dată, se vor reuni în jurul Papei aproape toţi Ordinarii din Orientul Mijlociu - ecleziasticii cu jurisdicţie ordinară la nivel episcopal, apoi, va fi vorba despre Sinodul cel mai scurt celebrat până acum, doar 14 zile. Aceasta, a spus mons. Eterović, pentru a permite Părinţilor Sinodali să nu stea departe de credincioşii lor prea mult timp, ţinând cont de situaţia destul de complexă a ţărilor Orientului Mijlociu. Şi încă: pentru prima dată, Sinodul va avea ca limbă oficială şi araba şi vor fi doi preşedinţi delegaţi numiţi de Papa ad honorem: cardinalul Nasrallah Sfeir, patriarh de Antiohia al Maroniţilor şi Preafericirea Sa Emmanuel III Delly, patriarh de Babilonia al Caldernilor, în Iraq. Pe lângă Biserica de Tradiţie latină, vor fi reprezentate şi cele şase Biserici Orientale catolice sui iuris: coptă,, siriacă, greco-melkită, maronită. caldeeană şi armeană.

Să-l ascultăm pe arhiepiscopul Nikola Eterović:
• Felurimea de tradiţii, de spiritualitate, de liturghie, de disciplină este o mare bogăţie de păstrat nu doar pentru Bisericile Orientale Catolice, ci pentru întreaga Biserică Catolică prezidată în caritate de episcopul Romei, păstorul universal al Bisericii.
La Sinod iau parte 185 Părinţi Sinodali, între care 101 păstori cu jurisdicţie ordinară pentru circumscripţiile ecleziastice ale Orientului Mijlociu, 23 din diasporă şi 19 din ţările limitrofe ale Africii de Nord şi de Est, precum şi din Europa şi continentul american. Importantă, apoi, este prezenţa a trei invitaţi speciali: rabinul David Rosen, director al Departamentului Afacerilor religioase ale Comitetului Evreiesc American, care se va adresa Adunării sinodale miercuri 13 octombrie la ora 18, şi doi reprezentanţi islamici, sunnitul Muhammad al-Sammak, Consilier politic al Marelui Muftiu al Libanului şi ayatolahul şiit Seyed Mostafa Mohagheh Ahamabadi, profesor de Drept al Universităţii din Teheran. Amândoi vor vorbi Părinţilor Sinodali joi 14 octombrie, la ora 18.

Din nou , mons. Nikola Eterović:
• Este vorba de Invitaţi ai Sfântului Părinte Benedict al XVI-lea, a căror prezenţă este cât se poate de semnificativă, semn al disponibilităţii Bisericii Catolice la a continua dialogul cu Ebraismul, cu care creştinii au raporturi cu totul speciale, precum şi cu Islamul, atât de prezent în regiunea medio-orientală.

Prevalent pastorală şi eclezială finalitatea Sinodului, a reafirmat mons. Eterović, chiar dacă neputând să neglijeze cadrul social şi politic al regiunii. Fundamentală este necesitatea de a reînsufleţi comuniunea dintre Bisericile Orientale şi între ele şi Biserica latină, precum şi cu celelalte comunităţi bisericeşti, celelalte religii şi toţi oamenii de bunăvoinţă.

Sinodul, a reamintit secretarul general, va fi şi o ocazie pentru a susţine tot mai mult, atât spiritual cât şi material, fraţii din Orientul Mijlociu, în special pe c ei care suferă din cauza terorismului, marginalizării şi discriminării:
A trăi în Ţara Sfântă ar trebui să fie descoperit din ce în ce mai mult ca un privilegiu legat de o misiune specială. Este în interesul întregii Biserici ca Pământul lui Isus să nu devină un muzeu pline de monumente şi pietre preţioase, ci ca să continue să fie o Biserică vie, construită din pietre vii. (…) Creştinii în Orientul Mijlociu sunt adesea artizani ai păcii şi înfăptuitori de iertare şi reconciliere, atât de necesară în regiune.

Răspunzând, apoi întrebărilor jurnaliştilor în legătură cu ştirea vehiculată în presă despre un proiect al Statului Israel de a obliga noii cetăţeni la jurământ de observare a legilor Statului ca Stat ebraic, mons. Nikola Eterović a spus:
Evident, pentru Sfântul Scaun, pentru Biserică este clar că noi preferăm şi urăm ca să nu fie o religie de Stat. Propunem o aşa-numită laicitate pozitivă în care tuturor cetăţenilor le pot fi garantate toate drepturile şi îndatoririle. Între aceste drepturi şi îndatoriri, unul dintre cele principale este dreptul la libertatea religioasă. Putem spune, cu satisfacţie, că toate ţările Orientului Mijlociu au semnat Carta ONU a Drepturilor Omului, între care şi dreptul la libertatea religioasă, la libertatea de conştiinţă. Acesta este dreptul natural care e valabil pentru toţi, dincolo de concepţiile culturale, religioase, sau de altă natură.

În fine, de semnalat că cu ocazia Sinodului, Radio Vatican a deschis o pagină specială web în şase limbi: italiană, franceză, engleză, arabă, armeană şi ebraică, pe care e posibil a urmări lucrările sinodale prin ştiri scrise, servicii audio şi video. Pagina se găseşte pe site-ul Internet Radio Vatican www.radiovaticana.org, făcând click pe linkul respectiv.
 
Aici serviciul audio: RealAudioMP3







All the contents on this site are copyrighted ©.