La Roma, congres mondial al presei catolice în era digitală

(RV - 4 octombrie 2010) „Analizarea contribuţiei presei catolice în actualul context mondial puternic influenţat şi marcat de noile tehnologii care împing spre un pluralism mediatic”: acesta este obiectivul Congresului presei catolice organizat de Consiliul Pontifical al Comunicaţiilor Sociale începând de luni 4 până joi 7 octombrie. Participă circa 200 de ziarişti şi exponenţi mass-media din peste 85 de ţări, inclusiv România.
Din partea Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti la acest congres sunt prezenţi trei preoţi: Pr. Francisc Ungureanu, Pr. Francisc Doboş şi Pr. Vincenţiu Balint.

În deschiderea lucrărilor mons. Claudio Maria Celli, preşedintele departamentului vatican pentru comunicaţii sociale a subliniat că „într-o societate tot mai multiculturală şi multireligioasă serviciul adus de presa catolică trebuie să se desfăşoare în contextul unul articulat, serios şi respectuos dialog cultural, unde ies în relief ’adevărurile altora’ şi, în acelaşi timp străluceşte fără teamă adevărul integru asupra omului”. S-a oprit apoi asupra „cunoscutelor şi dureroaselor scandaluri în dauna minorilor, care au avut în presă un vast ecou” afirmând: „Din aceste fapte şi din aceste episoade dificile şi dureroase trebuie să rezulte în toată comunitate de credincioşi o mai mare decizie de a-l urma pe Domnul şi de a se pune în slujba omului printr-o mărturie de viaţă şi mai puternică”.

Redacţia noastră centrală l-a întrebat pe mons. Claudio Maria Celli, preşedintele Consiliului, în ce mod presa catolică poate urmări mai bine dezbaterea publică, politică, socială.
• Cred că înainte de toate trebuie să ne întrebăm cine este catolicul în lumea de azi. Pentru ce? Fiindcă în funcţie de aceasta presa va da răspuns la această întrebare iniţială. Aş zice că este cel care are în inima sa această fidelitate şi apartenenţă la Isus Cristos, împărtăşeşte cu oamenii mersul pe aceleaşi străzi; însă, trebuie să simtă mult mai mult dragostea pentru cetate, pentru polis. Pentru noi este deci important, deoarece astăzi presa catolică poate ajuta la a vedea, analiza, înţelege problemele pe care oamenii trebuie să le înfrunte zilnic şi, în acelaşi timp, le înfruntă în lumina unui mesaj evanghelic. Aş zice, deci, că problema noastră nu este atât aceea de a ne lăsa absorbiţi, aproape diluaţi până la dispariţie în ţesutul social dar ca în acest ţesut social să purtăm marea competenţă profesională, o atenţie profundă faţă de feluritele probleme citite, trăite, împărtăşite cu o profundă inspiraţie creştină. Lucru fundamental.

Adesea se spune - în mediile jurnalistice - cel puţin în Italia, în Europa, că nu rare ori presa catolică evită subiectele controversate asupra cărora există polemici, nu vorbeşte despre ele, caută oarecum să plece privirea. Ce puteţi spune în această privinţă?
• Unul din subiectele congresului nostru va fi tocmai „Presa catolică şi controversele actuale”. Cred că uneori ne lipseşte o anumită dimensiune profetică; sau - câteodată - este cel puţin slabă: este de netăgăduit. Sunt multe lucruri pe tapet. Cred că uneori nu este uşor a percepe care este rolul, care este punctul de referinţă pentru noi. Însă, consider că presa catolică trebuie să fie o voce onestă, precisă, capabilă să vorbească cu toţi. Consider că în această privinţă trebuie să recuperăm şi acea dimensiune a unui dialog deschis tuturor, cu respect şi capacitate profundă de a dialoga cu adevărurile altora. Şi aici cred că presa catolică trebuie să desfăşoare o funcţie de mediere, tocmai pentru că trăim o realitate tot mai multiculturală şi multireligioasă.

Deci, consider că presa catolică nu trebuie să se adreseze numai comunităţii ci trebuie să aibă o atitudine de deschidere, de atenţie, de ascultare. Este important să ştie să poarte dialog cu toţi în mod demn dar făcând mereu să iasă în evidenţă ceea ce constituie punctul de referinţă pentru noi, al comunităţii catolice, pe drumul vieţii.