Intenţia misionară pentru luna octombrie: Benedict al XVI-lea invită la rugăciune
pentru ca să se înţeleagă că vestirea lui Cristos este un serviciu la care Biserica
nu poate renuţa
(RV -28 septembrie 2010) Intenţia misionară pentru luna octombrie
propusă de Papa membrilor Apostolatului rugăciunii este: Pentru ca Ziua
Mondială a Misiunilor să fie ocazie pentru a înţelege că misiunea de a-l vesti pe
Cristos este o slujire necesară şi inevitabilă pe care Biserica este chemată să o
desfăşoare în favoarea omenirii. O temă asupra căreia Benedict al XVI-lea a
revenit de mai multe ori în timpul pontificatului său. Reproducem câteva intervenţiile
asupra acestui argument. Toţi cei botezaţi sunt chemaţi să vestească Evanghelia,
să dea cont despre speranţa care este în noi: îndemnă Sfântul Părinte care în difeirte
ocazii aminteşte că zelul misionar este o trăsătură fundamentală a oricărei comunităţi
creştine. • Vestirea Evangheliei rămâne cea dintâi slujire pe care Biserica
o datorează umanităţii, pentru a oferi mântuirea lui Cristos omului
din vremea noastră, în atâtea forme umilit şi oprimat, şi pentru a orienta în sens
creştin transformările culturale, sociale şi etice care sunt în act în lume (Angelus
din 7 octombrie 2007).
Misiunea propovăduirii Evangheliei, reafirmă Papa, pleacă
dintr-o inimă reînnoită, transformată de iubirea lui Dumnezeu. Şi îşi însuşeşte avertismentul
Sfântului Paul pentru fiecare creştin chemat să răspândească Vestea cea Bună •
Într-adevăr, misiunea, dacă nu este însufleţită de iubire, se reduce la activitate
filantropică şi socială. Pentru creştini, în schimb, valorează cuvintele
apostolului Paul: „Iubirea lui Cristos ne constrânge” (2Cor 5,14). (…)
Fiecare botezat, ca mlădiţă unită cu viţa, poate astfel să coopereze la misiunea lui
Isus, care se rezumă în aceasta: a duce fiecărei persoane vestea cea bună că „Dumnezeu
este iubire” şi, tocmai de aceea, vrea să salveze lumea (Angelus din 22
octombrie 2006).
„Misiunea - avertizează Papa - este deci un şantier în care
există loc pentru toţi: pentru cine se străduieşte să realizeze” în propria viaţă
Împărăţia lui Dumnezeu: • Pentru cine trăieşte cu spirit creştin munca
profesională; pentru cine se consacră total Domnului; pentru cine îl urmează pe Isus
Bunul Păstor în preoţia ministerială a Poporului lui Dumnezeu; pentru cine, în mod
specific, pleacă pentru a-l vesti pe Cristos celor care încă nu îl cunosc (Angelus
din 22 octombrie 2006).
Papa ţine să amintească şi că misiunea este legată
adesea de persecuţie. Aminteşte că uciderea Sfântului Ştefan marchează începutul persecuţiei
împotriva ucenicilor lui Isus, care de atunci sunt constrânşi să iasă din Ierusalim
şi să vestească Evanghelia la păgâni: • În istoria Bisericii nu va lipsi
niciodată patima, persecuţia. Şi tocmai persecuţia devine, potrivit renumitei expresii
a lui Tertulian, izvor de misiune pentru noi creştini: ’Noi creştinii
ne înmulţim de fiecare dată când suntem seceraţi de voi:
este o sămânţă sângele creştinilor’” (Audienţa generală din 10 ianuarie
2007).
O năzuinţă spre Dumnezeu ce cheamă la evanghelizare pe cei dintâi Apostoli,
dar - observă Pontiful - care interpelează pe păstorii Bisericii şi astăzi în faţa
unor provocări istorice, sociale şi spirituale. Benedict al XVI-lea îndeamnă la o
angajare reînnoită nu numai acolo unde se aşteaptă o primă evanghelizare, dar şi în
străvechile naţiuni creştine unde secularizarea a produs o gravă criză a sensului
credinţei: • În această perspectivă, am decis să creez un nou Organism,
în formă de ’Consiliu Pontifical’, cu sarcina principală de a promova
o reînnoită evanghelizare în ţările unde a răsunat deja primul anunţ
al credinţei şi sunt prezente Bisericii de străveche întemeiere, dar
care cunosc o secularizare progresivă a societăţii şi un fel de „eclipsă
a sensului lui Dumnezeu”, care constituie o sfidare la a găsi
mijloace adecvate pentru a propune din nou adevărul peren al Evangheliei
lui Cristos (Primele Vespere din 29 iunie 2010).