Scrisoarea episcopilor elveţieni pentru sărbătoarea federală de mulţumire, penitenţă
şi rugăciune
(RV - 13 septembrie 2010) „Mărturisirea credinţei printr-o viaţă autentic
creştină pentru a răspunde provocării coabitării religiilor în lumea modernă,
după exemplul maicii Tereza de Calcutta”. Este pe scurt urarea exprimată
de episcopii catolici elveţieni în tradiţionala lor Scrisoare pastorală către credincioşi,
cu ocazia Sărbătorii federale de mulţumire, pocăinţă şi rugăciune, care se va celebra
duminică 19 septembrie. Prezenţa unor culturi şi religii diferite - afirmă păstorii
bisericeşti - nu ne împiedică să trăim în mod autentic vocaţia noastră creştină”,
aşa cum a făcut Maica Tereza din Calcutta care, prin lucrarea sa, „mărturiseşte că
viaţa creştină nu depinde de un ambient de cultură creştină, dar numai de relaţia
noastră adevărată cu Dumnezeu”. De aceea „suntem chemaţi să ne confruntăm cu timpul
nostru şi să-l mărturisim pe Cristos” împotriva unei tendinţe a societăţii care „ar
vrea, în schimb, ca religia să dispară din viaţa publică”. O revendicare în spatele
căreia se ascunde „frica unei puteri care în istorie nu a contribuit numai la binele
oamenilor.
Lupte şi conflicte au izbucnit şi izbucnesc încă, în numele credinţei
dar au drept cauză pofta şi voinţa de dominaţie”. Episcopii susţin necesitatea ca
creştinii să manifeste ca unică preocupare căutarea lui Dumnezeu pentru a ajuta oamenii
să deschidă ochii la puterea divină, conştienţi că credinţa este un instrument de
serviciu umil şi nu de putere. În această lumină capătă valoare „asumarea de răspunderi
în cadrul Statului”. Credinţa noastră - continuă - trebuie să pătrundă acolo unde
trăim, în politică, în şcoală, la locul de muncă, în familie şi în timpul liber”.
În document, episcopii catolici elveţieni se opresc şi asupra temei libertăţii religioase
respingând acea convingere, difuză în Elveţia şi nu numai, potrivit căreia „pentru
o adevărată integrare a migranţilor în societatea secularizată, aceştia ar trebui
să-şi ţină credinţa în sfera lor privată”. „Libertatea religioasă - afirmă - garantează
şi presupune libertatea de a-şi manifesta propria credinţă”.