USA: Apelul mişcării Pro-life împotriva finanţării avortului

(RV – 23 august 2010) A susţine propunerea de lege care spune „Nu” finanţării avortului. Acesta este îndemnul mişcării Pro-life din Statele Unite ale Americii adresat tuturor membrilor Camerei Reprezentanţilor.

Într-o scrisoare semnată de cardinalul Daniel Di Nardo, preşedinte al mişcării Pro-Life, se afirmă încă o dată că propunerea de lege H.R.5939 are deja 166 de susţinători, inclusiv 20 de exponenţi democratici.
„Acest proiect de lege” – scrie cardinalul Daniel Di Nardo în scrisoare – „va introduce în mod definitiv o politică asupra căreia, timp de mai bine de 35 de ani a existat întotdeauna un puternic acord, atât la nivel popular cât şi al guvernului, şi anume: guvernul federal nu trebuie să utilizeze banii contribuabililor pentru a susţine şi promova avortul”.

Chiar şi reprezentanţii politici care susţin această alegere şi judecătorii care au afirmat validitatea „dreptului constituţional” la avort – continuă cardinalul Di Nardo – sunt de acord asupra faptului că „guvernul poate încuraja în mod valid naşterile, în loc să încurajeze avortul”.
Apoi, preşedintele mişcării Pro-life face o ulterioară precizare: „În timpul recentei dezbateri asupra reformei sanitare, unii au dedus în mod eronat că în noua lege nu ar fi fost nevoie de norme restrictive referitoare la finanţarea avortului, dat fiind că această materie a fost deja tratată de amendamentul Hyde”. Dar acest lucru nu este deloc adevărat, continuă cardinalul Daniel Di Nardo, pentru că „amendamentul Hyde, care exclude fonduri pentru avort şi pentru proiecte sanitare care-l garantează, este în realitate doar o clauză a Cartei serviciilor referitoare la muncă şi la sănătate”.

În orice caz, subliniază încă o dată cardinalul american, „în timp ce politica Congresului a fost efectiv consistentă timp de decenii, dimpotrivă actualizarea unei astfel de politici s-a demonstrat fragmentară şi chiar inadecvată”.
Aşadar, cardinalul Di Nardo conclude: „Nici un spital, doctor sau asistentă medicală nu ar trebui să fie constrânşi să-şi înceteze activitatea de furnizare a îngrijirilor medicale legitime pentru că nu pot, în conştiinţă, să participe la distrugerea unei vieţi umane”.