Papa în Regatul Unit: o călătorie cu mai multe dimensiuni: pastorală, ecumenică, socială şi culturală. Pr. Lombardi: precizări necesare în legătură cu "biletele"

(RV- 19 august 2010) A fost publicat miercuri 18 august programul călătoriei apostolice a papei Benedict al XVI-lea în Regatul Unit al Marii Britanii de la 16 la 19 septembrie, cu ocazia beatificării cardinalului John Henry Newman. În cea de-a XVII-lea sa călătorie internaţională, Benedict al XVI-lea va vizita patru oraşe, două scoţiene şi două engleze. Călătoria se prezintă deosebit de intensă şi cu mai multe dimensiuni: pastorală, ecumenică, dar şi socială şi culturală.

Despre bogăţia acestei vizite a lui Benedict al XVI-lea în Regatul Unit, redacţia centrală a consemnat comentariul directorului Sălii de presă a Sfântului Scaun, părintele Federico Lombardi:
• Programul este foarte bogat, intens, articulat. Desigur, se aşteaptă cu mare intensitate şi emoţie prima zi, în care are loc întâlnirea Papei cu Maiestatea sa, Regina. Şi totodată ziua întâlnirii cu Scoţia, care este o parte foarte importantă a acestei călătorii. Aş vrea să amintesc, apoi, că ziua în care papa se află în Scoţia este ziua sărbătorii Sfântului Ninian, care este patronul, evanghelizatorul Scoţiei. Şi prin urmare este o zi foarte importantă pentru scoţieni. Cred că va fi o mare sărbătoare, un moment foarte frumos. Apoi, aş vrea să semnalez marele discurs al Papei în Westminster Hall, întâlnirea cu societatea, cu lumea culturii, cu toate componentele cele mai active şi cu autoritate ale societăţii engleze. Acesta va fi negreşit un moment privit cu mare atenţie. Papa se va referi, într-un orizon extrem de amplu, la problemele societăţii Regatului Unit în lumea de azi. Apoi, este dimensiunea ecumenică, deci întâlnirea cu primatul anglican, arhiepiscopul de Canterbury: celebrarea ecumenică are în mod cert o mare semnificaţie. Ştim şi că este un moment delicat pentru anglicanism, datorită dezbaterilor interne. Dar este un moment delicat şi pentru raporturile cu Biserica catolică, deoarece dezbaterile interne se reflectă şi asupra raportului dintre anglicani şi catolici. Există apoi, evident, momentul conclusiv care se desfăşoară în două momente, dacă vrem: privegherea de la Hyde Park la Londra şi Beatificarea la Birmingham dedicate figurii lui Newman. Deci, cu această mare figură, care este într-un fel inima spirituală a acestei vizite, călătoria se încheie. Ştim că papa a primit invitaţia pentru această călătorie tocmai cu ocazia beatificării lui Newman.

Nu puţini au întrevăzut o legătură specială între Newman acest mare păstor şi intelectual din secolul al XIX-lea şi Joseph Ratzinger, Benedict al XVI-lea. O reflecţie în această privinţă...
• Este desigur întemeiat a vedea această conexiune, pentru că şi în figura papei, a lui Benedict al XVI-lea avem o sinteză profundă între credinţă şi raţiune, şi aş vrea să adaug, şi spiritualitate. Există o conexiune în trăirea mărturiei creştine în lumea de azi, în lumea modernă, dând toate raţiunile credinţei creştine pentru cei ce le cer, a da cont despre speranţa noastră în lumea de azi, manifestând o credinţă profundă, o spiritualitate foarte atentă, mare, vie şi un sens pastoral foarte amplu. Figura lui Newman este completă, este o figură fascinantă tocmai datorită amplorii ei, dimensiunii nu doar intelectuale şi culturale dar şi pastorale. Capacitatea sa de a da ideea de complet în angajarea culturală în lumea de zi este ceva foarte mare şi fascinant. Fără îndoială este o figură privilegiată pentru a prezenta societăţii moderne demnitatea mărturiei creştine ca fiind capabilă să înfrunte problemele şi întrebările cel mai mari ale omului de azi.

S-a vorbit mult în ultimele zile despre aşa-zisele „bilete” plătite pentru a lua parte la unele evenimente ale vizitei, precum privegherea de la Hyde Park. Coordonatorul călătoriei mons. Summersgill a explicat că este vorba în realitate de o contribuţie neobligatorie pentru credincioşi. Voiţi să vă opriţi puţin asupra acestui lucru?
• Da, cred că este just să revenim puţin, chiar dacă este un aspect mai curând marginal ca importanţă şi în raport cu temele centrale ale acestei călătorii. S-au citit şi s-au auzit obiecţii absolut neîntemeiate. Am auzit vorbindu-se despre Vaticanul care cerea să se plătească biletul pentru a merge la Liturghie, deci implicând şi responsabilitatea Vaticanului în alegeri cu caracter organizatoric foarte specifice. Acest lucru este absolut greşit. Trebuie să amintim că papa se duce într-o ţară întrucât invitat, şi invitat de cele mai înalte autorităţi ale Statului - de Regină şi de guvern - şi este invitat de Biserica locală. Prin urmare, costurile, problemele organizatorice ale vizitei sunt, natural, ale celui care invită. Nu este papa care îşi auto-organizează o călătorie în Anglia. În consecinţă, primul lucru: Vaticanul nu a stabilit nimic din acestea. Este vorba de modalităţi de organizare înfruntate la faţa locului de Biserica locală, dar ţinând cont de toate şi multele legături cu caracter organizatoric impuse de autorităţile civile. De exemplu, în acest caz avem situaţia deloc comună că persoanele nu pot merge liber pe jos la locul marilor evenimente, din cele trei principale evenimente publice: trebuie să meargă cu mijloace de transport organizate şi trebuie ca toate locurile să fie marcate cu un număr absolut precis. Acesta nu este modul obişnuit cu care lumea vine şi participă la marile evenimente în timpul călătoriilor papei. Deci, acest lucru trebuie ţinut în consideraţie şi acesta este impus de exigenţele de siguranţă de autorităţile civile. Deci, autorităţile bisericeşti la rândul lor au trebuit să organizeze grupuri de credincioşi care să poată merge împreună cu mijloace de transport organizate, dând prin urmare un „bilet de trecere”, un paşaport specific fiecărui credincios care participă, şi acesta este consemnat împreună că un mic „kit” de serviciu - şi pastoral şi logistic - şi pentru acesta se cere o „contribuţie” de la fiecare grup care se organizează să participe. Apoi, cum această contribuţie este distribuită între persoanele care iau parte, depinde de parohia sau dieceza care a organizat aceste grupuri. Deci, nu este vorba de un bilet plătit de fiecare pentru a merge la Liturghie. Cred că dacă se ţine cont de această situaţie, se înţelege mai bine chestiunea. Chiar şi în ceea ce priveşte - de pildă - accesul mijloacelor de comunicare, al jurnaliştilor există anumit obligaţii, indicaţii ce sunt deosebit de angajante, mai mult decât în alte călătorii. Aceasta nu depinde de Vatican şi nu depinde nici de Biserica locală.

Aici versiunea audio: