2010-08-06 16:47:24

Cu 32 de ani în urmă murea Papa Paul al VI-lea. Benedict al XVI-lea: a fost un maestru de viaţă, un curajos mărturisitor al speranţei


(RV – 6 august 2010) Acum 32 de ani, murea Paul al VI-lea. Era pe 6 august 1978, la Castel Gandolfo, în sărbătoarea „Schimbarea la Faţă a Domnului”. Cu ocazia comemorării morţii Papei Paul al VI-lea, vineri, în bazilica vaticană, la ora 17, solemnă celebrare euharistică, prezidată de mons. Marcello Semeraro, episcop de Albano.
De Papa Paul al VI-lea este legat în mod special, încă din perioada Conciliului, Benedict al XVI-lea, care în mai multe rânduri a amintit învăţătura predecesorului său şi importanţa Magisteriului acestui Papă în timpuri deloc uşoare pentru Biserică.

Un mărturisitor al adevărului, un călăuzitor de suflete, un om care „a indicat cu curaj calea întâlnirii cu Cristos”. În viaţa şi în Magisteriul lui Benedict al XVI-lea se află mult din Paul al VI-lea. Chiar Sfântul Părinte, în vizita din noiembrie 2009, la Brescia, pământul natal al Papei Paul al VI-lea , a vorbit de legătura sa de afecţiune şi devoţiune faţă de predecesorul său, care l-a voit pe Joseph Ratzinger arhiepiscop de München, creându-l apoi cardinal în 1977.

• „Simt că-i datorez acestui mare Pontif multă gratitudine pentru stima pe care a manifestat-o faţă de mine în diferite ocazii”, sublinia Benedict al XVI-lea în discursul ţinut la Institutul Paul al VI-lea, la Concesio, pe 8 noiembrie 2009).

Un Papă curajos în timpuri dificile, care a menţinut solidă Barca lui Petru în ape învolburate. Benedict al XVI-lea indică în iubirea faţă de Cristos secretul acţiunii sale pastorale îndeplinite cu dăruire neobosită, „adoptând uneori decizii dificile şi nepopulare”.

• „Iubire care vibrează cu expresii impresionante în întreaga sa învăţătură. Sufletul său de Păstor era în întregime cuprins de o tensiune misionară alimentată de dorinţa sinceră de dialog cu întreaga umanitate. Îndemnul său profetic, repropus de mai multe ori, de a reînnoi lumea zbuciumată de nelinişti şi violenţe prin intermediul „civilizaţiei iubirii”, năştea dintr-o totală încredinţare lui Isus, Mântuitorul omului”, astfel evidenţia Episcopul Romei în discursul către membrii Institutului Paul al VI-lea, ţinut pe 3 martie 2007).

Papa Paul al VI-lea (Giovanni Battista Montini) a fost cel care „a inventat” – am putea spune – călătoriile internaţionale, care a promovat dialogul ecumenic şi s-a angajat pentru o dezvoltare autentică, „pentru promovarea oricărei persoane, în totalitatea sa”. Aşa cum sublinia Benedict al XVI-lea a fost Paul al XVI-lea Papa care a dus la împlinire Conciliul Vatican II, un angajament „aproape supraomenesc”.

Şi în reflecţia lui Benedict al XVI-lea cu ocazia întâlnirii cu membrii Institutului Paul al VI-lea, pe 3 martie 2007, Succesorul lui Petru evidenţia:

• „Dacă Ioan al XXIII-lea a fost cel care a stabilit şi început Conciliul Vatican al II-lea, succesorul său a fost cel care l-a dus la împlinire, cu mână expertă, delicată şi fermă. Nu mai puţin anevoios a fost pentru Papa Montini să susţină Biserica în perioada post-conciliară. Nu s-a lăsat condiţionat de neînţelegeri şi critici, chiar dacă a trebuit să suporte suferinţe şi atacuri uneori violente, dar a rămas în orice împrejurare ferm şi prudent cârmuitor al Bărcii lui Petru”.

Deosebit de violente – aminteşte Pontiful – au fost atacurile în interiorul şi înafara Bisericii pe care Paul al VI-lea a trebuit să le înfrunte pentru „Humanae Vitae”, enciclica orientată pe iubirea conjugală responsabilă:

• „Acel document a devenit imediat element de contradicţie. Elaborat în lumina unei decizii frământate, acesta constituie un gest semnificativ de curaj în a reafirma continuitatea doctrinei şi a tradiţiei Bisericii. Acest text, deseori răstălmăcit şi interpretat greşit, a dat naştere la discuţii şi pentru că era timpul în care începea perioada unei profunde contestaţii care a marcat viaţa unor întregi generaţii”. (Discursul lui Benedict al XVI-lea în cadrul Conferinţei referitoare la împlinirea a 40 de ani de la enciclica „Humanae Vitae”, din 10 mai 2008).

Generaţii care se confruntă azi cu o adevărată situaţie de urgenţă în domeniul educaţiei. O problemă pe care o cunosc bine părinţii, profesorii şi preoţii. Şi în acest domeniu, asigură Benedict al XVI-lea, putem găsi în Papa Paul al VI-lea un model de urmat:

• „Educatorul Montini, student şi preot, episcop şi Papă, a simţit întotdeauna necesitatea unei prezenţe creştine calificate în lumea culturii, a artei şi în domeniul social, o prezenţă înrădăcinată în adevărul lui Cristos şi, în acelaşi timp, atentă faţă de om şi faţă de exigenţele sale vitale” (Discurs la Institutul Paul al VI-lea, Consio, 8 noiembrie 2009).

Ce anume rămâne aşadar azi din extraordinarul patrimoniu de credinţă lăsat de Paul al VI-lea? Benedict al XVI-lea răspunde citând o frază programatică a lui Paul al VI-lea şi pe care a pronunţat-o însăşi Joseph Ratzinger: „Vreau ca viaţa mea să fie o mărturie a adevărului”:

• „Maestru de viaţă şi curajos mărturisitor de speranţă, aşa a fost veneratul meu predecesor” – spune Benedict al XVI-lea în discursul din 8 noiembrie 2009, la Institutul Paul al VI-lea din Concesio. Şi continuă…”nu a fost întotdeauna înţeles, dimpotrivă de mai multe ori a fost oprimat şi izolat de mişcări culturale care erau atunci dominante. Dar, solid chiar dacă fragil din punct de vedere fizic, a condus Biserica fără şovăiri; nu a pierdut niciodată încrederea în tineri, reînnoind îndemnul faţă de ei şi nu numai de a avea încredere în Cristos şi de a-l urma pe calea Evangheliei”. (Discurs la Institutul Paul al VI-lea, Consio, 8 noiembrie 2009).

Aici serviciul audio: RealAudioMP3








All the contents on this site are copyrighted ©.