Creştinii, mărturisitorii unui Dumnezeu „care are un chip”: cardinalul Tauran despre
recenta întâlnire interreligioasă din Sampran, Thailanda
(RV – 24 iulie 2010) Dialogul dintre comunităţile religioase în slujba comunităţilor
civile, ca instrument util pentru aplanarea conflictelor şi promovarea reconcilierii
la toate nivelurile. Aceasta a fost una din temele aflate în centrul întâlnirii organizate
de Consiliul Pontifical pentru Dialog Interreligios, ce s-a desfăşurat recent în Thailanda,
în localitatea Sampran. La întâlnire a participat şi cardinalul Jean-Louis Tauran,
preşedintele Consiliului Pontifical pentru Dialog Interreligios.
Reuniunea
din Thailanda a permis şi o analiză a actualului chip al Bisericii din Asia, pe care
preşedintele departamentului vatican pentru dialog interreligios îl descrie astfel: •
„La aceste întâlniri mă impresionează mai ales marea bogăţie spirituală şi pastorală
a Bisericii în această parte a lumii; este o Biserică care a suferit dar care a ştiut
să depăşească încercările. Apoi, am fost surprins să descopăr că de la interlocutorii
noştri de alte religii putem învăţa multe valori. De la hinduişti, de exemplu, putem
învăţa meditaţia şi contemplaţie; de la budişti putem învăţa detaşarea de bunurile
materiale şi respectul pentru viaţă. Este important ca noi să arătăm că, în ciuda
faptului că suntem o minoritate, suntem o minoritate care „contează”: şi de fapt noi
„contăm” pentru că cuvântul nostru este ascultat, avem şcolile noastre şi putem spune
Biserica este prezentă cam peste tot. Cum spune Benedict al XVI-lea în enciclica
Spe salvi, caracteristica noastră este că Dumnezeul nostru are un chip: s-a făcut
aproapele omului, al omului care caută, care suferă, al celui fericit, al celui care
construieşte … şi toate acestea reprezintă o bogăţie pe care o împărtăşim cu mulţi”.
Vorbind
despre chipul Bisericii în Asia, despre vizibilitatea acesteia, cardinalul Tauran
a descris domeniile în care Biserica este prezentă în mod deosebit: • „Cred că
domeniul cel mai important pentru vizibilitate este cel al educaţiei, sunt şcolile.
Şcolile catolice sunt foarte căutate; evident reprezintă o caracteristică a prezenţei
noastre. Apoi, Biserica este prezentă în câmpul carităţii, al activităţilor în parohii.
Sunt activităţi umile, dar concrete, care dau sensul prezenţei lui Dumnezeu”