Vestirea Evangheliei şi în timp de persecuţie, şi detaşare de lucruri: Papa la Sulmona indică ereditatea spirituală a lui Celestin al V-lea

(RV - 4 iulie 2010) Conjugarea radicalităţii evanghelice cu milostivirea lui Dumnezeu: aceasta este învăţătura Sfântului Petru Celestin al V-lea pe care Benedict al XVI-lea a pus-o în lumină din oraşul Sulmona, în regiunea italiană Abruzzo, unde a sosit cu elicopterul duminică dimineaţă, fiind primit de episcopul de Sulmona-Valva, mons. Angelo Spina, de subsecretarul italian al preşedinţiei Consiliului de Miniştri, Gianni Letta, reprezentant al guvernului italian, de ambasadorul Italiei pe lângă Sfântul Scaun, Antonio Zanardi Landi, de autorităţi locale civile şi militare. Papa Benedict al XVI-lea a subliniat „sfinţenia” papei eremit, care a renunţat la Pontificat, dar şi „rodnicia sa pastorală”. A făcut-o în marea Piaţă Garibaldi a oraşului, unde a celebrat Sfânta Liturghie duminicală şi a recitat rugăciunea mariană „Angelus-.Îngerul Domnului”.

Din Sulmona, patria poetului latin Ovidiu, trimisa noastră specială Fausta Speranza transmite:
• După exemplul lui Celestin al V-lea, Benedict al XVI-lea invită pe toţi la o viaţă sobră „pentru a păstra mai libere minte şi inima”. Bisericii îi cere vestirea curajoasă a Evangheliei „chiar în momente de persecuţie” şi cere „detaşare de preocupările pentru lucruri”:
• Vestirea senină, clară şi curajoasă a mesajului evanghelic - chiar în momente de prigoană - fără a ceda nici fascinaţiei modei, nici celei a violenţei sau impunerii; detaşarea de preocupările pentru lucruri - bani şi îmbrăcăminte - încrezându-se în Providenţa Tatălui; atenţia şi grija în special de cei bolnavi în trup şi în spirit.

Acestea au fost şi trăsăturile caracteristice al pontificatului scurt şi suferit al lui Celestin al V-lea şi acestea sunt caracteristicile activităţii misionare a Bisericii în orice epocă.

Orăşelului care nu a avut de plâns pierderea de vieţi omeneşti din cauza groaznicului cutremur de pământ care a lovit regiunea Abruzzo în urmă cu un an, dar care în mod cert a trăit momente de spaimă şi dificultăţi concrete, Papa i-a spus: „Am venit să împart cu voi bucurii şi speranţe, osteneli şi angajări, idealuri şi aspiraţii”:
• Ştiu bine că şi la Sulmona nu lipsesc dificultăţi, probleme şi preocupări: mă gândesc, în special, la cei care îşi trăiesc concret existenţa în condiţii de precaritate din cauza lipsei de lucru, a nesiguranţei pentru viitor, a suferinţei fizice şi morale şi - cum a amintit episcopul - a sensului de dezorientare datorat seismului din 6 aprilie 2009.

Benedict al XVI-lea asigură rugăciuni şi face o recomandare: perseveraţi în „mărturisirea de valori umane şi creştine” care - aminteşte - sunt profund înrădăcinate în credinţa şi în istoria acestui teritoriu”. Despre teritoriu Papa vorbeşte pentru a sublinia frumuseţea peisajului şi pentru a aminti că unele localităţi sunt strâns legate de figura lui Petru din Morrone. Eremitul, devenit Papă cu numele de Celestin al V-lea într-un moment în care Biserica scria şi pagini întunecate din istoria sa, renunţă după 5 luni de Pontificat, este întemniţat şi moare după doi ani. Benedict al XVI-lea aminteşte Monte Morrone, unde „Petru a dus mult timp viaţă eremitică”, sihăstria Sant’Onofrio unde i-a ajuns ştirea alegerii sale, abaţia „Santo Spirito” unde Celstin al V-lea a consacrat altarul mare, după încoronarea sa petrecută în bazilica de la Collemagggio din oraşul L’Aquila.

Şi aici papa Benedict a ţinut să amintească faptul că aproximativ în urmă cu un an, după cutremurul de pământ s-a dus în acea bazilică care în mod normal păstrează rămăşiţele pământeşti ale lui Celestin al V-lea şi a lăsat pallium-ul primit la începutul pontificatului său.

Benedict al XVI-lea aminteşte că azi, la 800 de ani de la naşterea eremitului, a fost proclamat Anul jubiliar celestinian care se va încheia în august. Celestin al V-lea - subliniază - rămâne în istorie „pentru cunoscutele evenimente ale timpului şi Pontificatului său şi, mai ales, datorită sfinţeniei sale”.
• Sfinţenia, de fapt, nu pierde niciodată propria forţă de atracţie, nu cade în uitare, nu iese niciodată din modă, din contra, cu scurgerea timpului, străluceşte cu tot mai mare luminozitate, exprimând tensiunea perenă a omului spre Dumnezeu.

Benedict al XVI-lea îl defineşte pe Celestin al V-lea un „căutător de Dumnezeu”, capabil de tăcere. Şi tocmai în tăcere - explică - reuşeşte să perceapă glasul lui Dumnezeu, capabil să orienteze viaţa sa. Papa subliniază cât este de important a reflecta asupra acestui lucru în societatea în care „orice spaţiu, orice moment pare că trebuie să fie „umplut” cu iniţiative, cu atracţii, cu sunete”. „Adesea nu există timpul pentru a asculta şi dialoga”. De aici încurajarea Sfântului Părinte:
• Să nu ne fie frică să facem tăcere în afara şi înăuntrul nostru, dacă vrem să fim capabili nu numai să percepem glasul lui Dumnezeu, dar şi pe ce al celui care ne stă alături, al celorlalţi.

Şi o altă atitudine fundamentală a lui Celestin al V-lea, afirmă papa Benedict, este că tot „esenţialul existenţei noastre” e dar al lui Dumnezeu:
• Dumnezeu ne anticipează mereu şi în fiecare viaţă există ceva frumos şi bun pe care noi putem să-l recunoaştem cu uşurinţă ca har al său, ca rază de lumină din bunătatea sa.

Între problematicele puse în evidenţă în saluturile către Papa este şi apărarea teritoriului: s-a făcut aluzie la construcţii care ar putea rupe armonia peisajului şi la perspectiva îngrijorătoare a privatizării apei. Papa exprimă apreciere pentru angajarea Bisericii locale „pentru promovarea binelui comun şi salvgardarea creaţiei”:
• Vă încurajez în acest efort al vostru, îndemnând pe toţi să se simtă responsabili ai propriului viitor, precum şi de cel al altora, şi respectând şi păzind creaţia, rod şi semn al Iubirii lui Dumnezeu.

În centrul vieţii lui Celestin al V-lea a fost Cristos, a fost Crucea. Crucea - afirmă Benedict al XVI-lea - i-a dat Sfântului „conştiinţa clară a păcatului” şi „ conştiinţa tot atât de clară a milostivirii nemărginite a lui Dumnezeu”. De aceea s-a gândit la indulgenţa specială a Perdonanţei - a Iertării. Şi aici papa Benedict a subliniat rolul preoţilor:
• Doresc să îndemn preoţii să devină mărturisitori clari şi credibili al bunei veşti a reconcilierii cu Dumnezeu, ajutând omul de azi să recupereze sensul păcatului şi al iertării lui Dumnezeu.

Din oraşul Sulomna, la momentul recitării rugăciunii „Angelus”, Benedict al XVI-lea a cerut Bisericii să ştie să călăuzească pe cei care îl caută pe Dumnezeu:
• Fidelă eredităţii Sfântului Petru Celestin, să ştie să îmbine radicalitatea evanghelică şi milostivirea, pentru ca toţi cei care îl caută pe Dumnezeu să-l poată găsi.

Pentru toţi invitaţia Pontifului a fost să ducă o viaţă simplă, în căutarea a ceea ce este cu adevărat esenţial:
• Şi noi, care trăim într-o epocă de mai mari comodităţi şi posibilităţi, suntem chemaţi să preţuim un stil de viaţă sobră, pentru a păstra mai libere mintea şi inima şi pentru a putea împărţi bunurile cu fraţii.

După Liturghie, papa Benedict al XVI-lea s-a deplasat la Centrul pastoral diecezan unde apoi a inaugurat spaţiile destinate pentru preoţi bolnavi şi vârstnici.

Aici, în cursul după amiezii a primit o delegaţie de la închisoarea din Sulmona, alcătuită de personalul de conducere, gardieni şi deţinuţi. Ceva mai târziu, Pontiful s-a dus în catedrala Sfântul Panfil unde sunt păstrate în acest an jubiliar rămăşiţele pământeşti ale Sfântului Petru Celestin şi unde a întâlnit tinerii oraşului Sulmona.

Primiţi şi binecuvântarea apostolică invocată de papa Benedict al XVI-lea după recitarea rugăciunii Îngerul Domnului împreună cu credincioşii oraşului italian Sulmona unde pontiful s-a aflat duminică în vizită pastorală.

Aici serviciul audio: