Suveranul Pontif a primit vineri în audienţă noul ambasador al Irakului pe lângă Sf. Scaun: "suferinţa comună a creştinilor şi musulmanilor să contribuie la reconstrucţia păcii"

RV 02 iul 2010. Ultimii ani au fost marcaţi în Irak de acte tragice de violenţă contrare cu învăţătura islamului şi a creştinismului: suferinţa comună poate stabili "o legătură profundă", întărind determinarea musulmanilor şi creştinilor de "a conlucra în favoarea păcii şi reconcilierii". Cu aceste reflecţii, Benedict al XVI-lea a dat bunevenit, vineri în Vatican, noului ambasador al Republicii Irak pe lângă Sf. Scaun, Habbeb Mohammed Radi Ali Al-Sadr, primit cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare.

Benedict al XVI-lea a subliniat că la alegerile legislative de la 7 martie, irakienii au dat lumii întregi un semnal clar, alegând calea democraţiei. Pe această cale, poporul irakian aspiră să trăiască în armonie într-o societate justă, pluralistă şi inclusivă. În ciuda încercărilor de intimidare din partea celor care nu împărtăşesc această aspiraţie, a reluat Sfântul Părinte, irakienii au dat dovadă de "mare curaj şi determinare" prezentându-se în mare număr la sediile electorale. La rândul lor, cei aleşi de scrutinul popular – a subliniat Suveranul Pontif – sunt chemaţi să dovedească "mult curaj şi determinare" pentru a răspunde la aspiraţiile mari ale poporului irakian:
• "Noul guvern va trebui să acorde prioritate la măsurile destinate să amelioreze siguranţa tuturor sectoarelor de populaţie, mai ales a diferitelor minorităţi".

Între drepturile care trebuie să fie respectate pe deplin, sunt de importanţă fundamentală cel la libertate religioasă şi de cult, întru cât permit cetăţenilor să trăiască în demnitatea de persoane create după chipul şi asemănarea Creatorului. Creştinii irakieni – a afirmat Sfântul Părinte împărtăşind preocupările exprimate de noul ambasador – trebuie să rămână în "patria lor ancestrală", iar creştinii constrânşi să emigreze, a întărit Benedict al XVI-lea, trebuie să considere sigură întoarcerea lor în Irak:
• "Încă din primele zile ale Bisericii, creştinii au locuit pământul lui Abraham, ţară care face parte din patrimoniul comun al iudaismului, creştinismului şi islamismului".

Este de dorit, a subliniat Papa, ca societatea irakiană să fie marcată în viitor de "coexistenţa paşnică", deziderat comun pentru aspiraţiile celor înrădăcinaţi în credinţa lui Abraham:
• "Deşi creştinii sunt o minoritate a populaţiei irakiene, oferă o contribuţie importantă la reconsctrucţia acesteia şi la relansarea economică prin intermediul apostolatului lor în domeniul educaţiei şi al sănătăţii. Angajamentul lor în proiectele umanitare oferă o asistenţă mai mult decât necesară la construcţia societăţii".

Istoria a arătat că unul din cele mai eficiente "imbolduri" în depăşirea dezbinărilor vine din exemplul acelor bărbaţi şi femei care şi-au dat viaţa oferind mărturia non-violentă a înaltelor valori:
• "Numele arhiepiscopului Paulos Faraj Rahho, al părintelui Raghed Ganni şi al multor altora vor continua să trăiască fiind exemple luminoase pentru acea iubire care i-a făcut să-şi dea viaţa pentru ceilalţi".

Suveranul Pontif a amintit în fine iniţiativa Sfântului Scaun pentru sprijinul Bisericilor din întreaga regiune, Adunarea Specială a Sinodului Episcopilor pentru Orientul Mijlociu, cu desfăşurare la Roma între 10-24 octombrie 2010: ocazie semnificativă de a analiza "rolul şi mărturia creştinilor în ţările Bibliei" şi impuls important pentru dialogul inter-religios, care poate oferi o contribuţie semnificativă la "obiectivul de coexistenţă paşnică, într-un climat de respect reciproc şi stimă între credincioşii diferitelor religii".