Papa a aprobat beatificarea episcopului martir Ioan Scheffler, episcop de Satu Mare şi Oradea (+1952)

RV 01 iul 2010. Biserica este recunoscătoare lui Dumnezeu pentru darul atâtor episcopi, preoţi, persoane consacrate şi laici care, după o viaţă creştină exemplară, vor fi înălţaţi în curând la cinstea altarelor. Benedict al XVI-lea a semnat joi decretele Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor privind recunoaşterea minunilor săvârşite prin mijlocirea a patru viitori Fericiţi şi a martiriului îndurat de numeroşi preoţi, călugări şi călugăriţe, care au pecetluit cu jertfa supremă credinţa în Cristos în timpul războiului civil din Spania, sub regimul nazist în Germania şi în timpul opresiunii comuniste din România.

Succesorul lui Petru a aprobat astfel canonizarea preotului italian Alois Guanella, unul din numeroşii Sfinţi ai carităţii care la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX au presărat teritoriul Italiei cu numeroase opere de ajutoarare creştină. Născut în 1842, Luigi Guanella a fost hirotonit preot la 24 de ani şi a continuat în timpul său unda de caritate care transformă formele de sărăcie materială şi spirituală într-o pârghie de solidaritate şi refacere socială. În 1881, a fondat congregaţiile "Slujitorii Carităţii" şi "Fiicele Sfintei Maria a Divinei Providenţe". Aceasta din urmă a început, după 1989, să-i răspândească spiritul slujirii şi în România, fiind prezentă prin mai multe iniţiative în dieceza de Iaşi. Părintele Luigi Guanella a murit la 27 septembrie 1915, la Como, în nordul Italiei, iar în 1964 a fost proclamat Fericit de papa Paul al VI-lea.

Tot din Italia şi tot în secolelele XIX-XX au trăit şi alţi viitori Fericiţi, ale căror minuni au fost recunoscute autentice de Sfântul Părinte: sunt preotul Giustino Maria Russolillo, paroh, fondator al "Societăţii Divinelor Vocaţii" (1891-1955), călugăriţele Maria Serafina a Preasfintei Inimi a lui Isus, fondatoare a institutului "Surorile Îngerilor" (1849-1911), maica Alfonsa Clerici, din congregaţia "Surorile Preascumpului Sânge" din Monza (1860-1930) şi Cecilia Eusepi, din ordinul terţiar secular al congregaţiei "Servii Mariei", care a murit la numai 18 ani, în 1928.

Papa a semnat joi şi decretul privind beatificarea mons. Ioan Scheffler, episcop de Satu Mare şi Oradea, singurul episcop martir dintre noii Fericiţi. Născut pe 29 ottobre 1887 la Kálmánd, în Ungaria, János Scheffler deschide pagina dureroasă a acelor fii ai Bisericii pentru care decretele papale de joi recunosc martiriul pentru credinţa în Cristos. Sfinţit preot în 1910, Ioan Scheffler a fost numit episcop de Satu Mare în 1942. Cade sub valurile de persecuţii anticatolice din România, dându-şi viaţa la închisoarea Jilava pe 6 decembrie 1952.

Martiri ai războiului civil din Spania sunt Iosif Maria Ruiz Cano, Jesus Annibale Gomez Gomez, Tommaso Cordero Cordero şi alţi 13 însoţitori, din congregaţia "Misionarii Fii ai Inimii Neprihănite a Fecioarei Maria", ucişi din ură faţă de credinţă în timpul persecuţiei religioase din 1936. Aceeaşi dovadă supremă au dat-o Carmelo Maria Moyano Linares şi nouă însoţitori, din Ordinul Carmelit. Victimă a nazismului alături de doi însoţitori, preoţi diecezani, este Johann Prassek, ucis la Hamburg în 1943. Mai îndepărtat în timp este martiriul călugăriţei franceze Margareta Rutan, din congregaţia "Fiicele Carităţii Sfântului Vincenţiu de Paoli", care a murit la Dax în 1794, în climatul anti-creştin alimentat de primii germeni ai revoluţiei franceze.

Tot în cadrul audienţei de joi, acordată arhiepiscopului Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, Benedict al XVI-lea a recunoscut virtuţile eroice a şase slujitori şi slujitoare ale lui Dumnezeu din secolele XVIII, XIX şi XX, fii ai Bisericii Catolice din Italia, Argentina, Spania şi Lituania.