Credinţa nu e o aberaţie pentru că se bizuie pe întâlnirea Apostolilor cu Cristos
cel Înviat: Benedict al XVI-lea la cateheza audienţei generale despre Sfântul Toma
de Aquino
RV 23 iun 2010."Credinţa creştină, considerând misterul Întrupării,
începe să fie întărită; speranţa se înalţă cu mai mare încredere la gândul că Fiul
lui Dumnezeu a venit între noi, ca unul dintre noi, ca să comunice oamenilor propria
dumnezeiere; caritatea este învigorată pentru că nu este semn mai evident
despre iubirea lui Dumnezeu pentru noi decât să-l vedem pe Creatorul
universului făcându-se el însuşi creatură": cu o reflecţie despre credinţă, speranţă
şi caritate – cele trei virtuţi teologale de importanţă fundamentală în viaţa creştinului
– Benedict al XVI-lea a revenit la învăţătura Sfântului Toma de Aquino în cadrul audienţei
generale de miercuri, în aula Paul al VI-lea,.
Sfântul Părinte a început cateheza
amintind opera incompletă dar monumentală a călugărului dominican, "Suma Teologică".
În cele 512 chestiuni (questiones) şi 1669 de articole, a spus Benedict al XVI-lea,
"aplicarea inteligenţei umane la misterele de credinţă înaintează cu claritate şi
profunzime". Un atare efort al raţiunii, după cum a dovedit prin însăşi viaţa sa Sfântul
Toma, este întotdeauna iluminat de rugăciune, de lumina care vine de Sus. "Numai cel
care trăieşte cu Dumnezeu şi cu tainele sale poate înţelege ceea ce ele vor să ne
spună". Sfântul Toma porneşte de la faptul că pentru Dumnezeu, sunt trei moduri diferite
de a fi: • "Dumnezeu există în el însuşi, este principiul şi sfârşitul tuturor
realităţilor, drept care toate creaturile provin de la El şi depind de El. Apoi, Dumnezeu
este prezent prin harul său în viaţa şi activitatea creştinilor, în sfinţi; în fine,
Dumnezeu e prezent în mod cu totul special în Persoana lui Cristos, unit în mod real
cu omul Isus şi lucrând în mod activ în Sacramente, care provin din lucrarea
sa de mântuire".
Vorbind despre Sfintele Taine, Papa a evidenţiat că Sfântul
Toma se opreşte în mod deosebit la sacramentul Euharistiei, faţă de care "avea o adâncă
devoţiune, încât, după spusele biografilor, obişnuia să-şi plece capul lângă tabernacol,
voind parcă să simtă bătăile Inimii divine şi umane a lui Isus". O atitudine pe care
o putem urma la rândul nostru: • "Să participăm la Sfânta Liturghie cu reculegere,
pentru a dobândi roadele spirituale. Să ne hrănim cu Trupul şi Sângele Domnului pentru
a ne alimenta fără încetare cu Harul divin! Să rămânem îndelung, deseori şi cu dragă
inimă, la tu per tu, în faţa Preasfântului Sacrament!".
Prezentând
pe scurt învăţătura Sfântului Toma despre Crez sau Simbolul Apostolilor, Papa a ilustrat
mai întâi valoarea credinţei: cu ajutorul ei, spunea Sf. Toma, sufletul se uneşte
cu Dumnezeu, se înfiripă germenul vieţii veşnice, viaţa primeşte o orientare sigură
iar noi depăşim cu uşurinţă ispitele. Credinţa merge dincolo de posibilităţile intelectului,
dar acest drum nu se îndepărtează de Adevăr: • "Celui care ridică obiecţia
că credinţa ar fi o prostie pentru că cere să crezi în ceva care nu face parte din
experienţa simţurilor, Sfântul Toma oferă un răspuns foarte bine articulat, amintind
că acest dubiu este lipsit de consistenţă întrucât inteligenţa umană este limitată
şi nu poate cunoaşte totul. Numai în cazul în care noi am putea cunoaşte la perfecţiune
toate lucrurile vizibile şi invizibile, atunci ar fi o adevărată aberaţie să accepţi
adevăruri prin credinţă. De altfel, e imposibil să trăieşti, observa Sf. Toma, fără
să ai încredere în experienţa celorlalţi acolo unde cunoaşterea personală
nu reuşeşte să ajungă. E rezonabil, prin urmare, să ne punem încrederea în Dumnezeu
care se revelează şi în mărturia Apostolilor. Ei erau puţini, simpli
şi săraci, abătuţi din cauza răstignirii Învăţătorului lor, dar cu toate acestea,
multe persoane înţelepte, nobile şi bogate s-au convertit în puţin timp la ascultarea
predicării lor. Este vorba, într-adevăr, de un fenomen miraculos din punct de vedere
istoric, la care cu greu se va putea da un alt răspuns rezonabil decât că Apostolii
l-au întâlnit pe Domnul cel Înviat".
Ceea ce Sfântul Toma a ilustrat cu
rigoare ştiinţifică în operele sale teologice majore, precum Suma Teologică şi "Summa
contra Gentiles", a fost expus şi în cadrul predicilor sale, adresate studenţilor
şi credincioşilor. În 1273, cu un an înainte de moarte, pe tot parcursul Postului
Mare, el ţinea predicile în biserica Sfântul Dominic, la Napoli. Conţinutul acestor
predici a fost cules şi păstrat în aşa numitele "Opuscula" în care explică Simbolul
credinţei, interpretează rugăciunea "Tatăl Nostru", ilustrează Decalogul şi comentează
rugăciunea "Ave Maria". • "Conţinutul predicării 'doctorului angelic'
corespunde aproape în întregime la structura actualului Catehism al Bisericii Catolice.
Într-adevăr, în cateheză şi predicare, într-un timp ca al nostru, de
reînnoită angajare pentru vesitrea Evangheliei, n-ar trebui să lipsească
niciodată aceste subiecte fundamentale: ceea ce 'noi credem', deci, Simbolul credinţei;
ceea ce 'noi ne rugăm', deci Tatăl Nostru şi Bucură-te
Marie; şi ceea ce 'noi trăim' urmând învăţătura Revelaţiei
biblice, deci, legea iubirii de Dumnezeu şi de aproapele, cu Cele Zece
Porunci, ca explicitare pentru porunca iubirii".
După sinteza catehezei
în diferite limbi, Sfântul Părinte a salutat pelerinii prezenţi la audienţă, în aula
Paul al VI-lea, printre care şi un grup de credincioşi din Deva, din arhidieceza romano-catolică
de Alba-Iulia.
Aici, serviciul audio si Binecuvantarea Apostolica: