Arhiepiscopul Silvano Maria Tomasi, observator permanent al Sfântului Scaun pe lângă
ONU din Geneva, despre „fondurile vultur”
(RV – 15 iunie 2010) A pune capăt speculaţiilor aşa-numitelor „fonduri vultur” care
aduc şi mai multe avantaje ţărilor bogate şi fac să fie şi mai sărace ţările cu probleme
financiare. Acesta este apelul lansat de arhiepiscopul Silvano Maria Tomasi, observator
permanent al Sfântului Scaun pe lângă Oficiul ONU din Geneva, în intervenţia sa la
cea de-a 14-a sesiune a Consiliului pentru Drepturile Omului, în curs în oraşul elveţian.
Dar
ce sunt aşa-zisele „fonduri vultur”? Răspunde chiar monseniorul Tomasi: • „Fondurile
uliu sunt fonduri sau investiţii ce iau numele de la această pasăre răpitoare care
dezosează carcasele altor animale sau care atacă atunci când un animal este gata să
moară. Cu alte cuvinte, „fondurile uliu” sunt fonduri speculative care cumpără la
preţuri mici datoriile ţărilor în curs de dezvoltare, de la creditorii publici sau
privaţi, dar mai ales de la Stat. După aceea, compania care cumpără datoria la un
preţ foarte redus se adresează ţării datoare, în mod cu totul legal, pentru rambursarea
datoriei iniţiale, ba mai mult mărind cererea şi cerând şi interesele, aşa încât costul
iniţial devine tot mai mare. Când ţara respectivă nu poate plăti, mai ales ţări
în curs de dezvoltare din Africa, aceste „fonduri uliu” încearcă să ia bani din finanţările
publice sau din vreo resursă primară a acestei ţări, precum petrolul sau alte materii
prime, în aşa fel încât nu doar să recupereze cheltuielile iniţiale dar şi să obţină
profit în dauna acestor ţări”.
Ce anume cere Sfântul Scaun? • „Aceste
speculaţii trebuie eliminate, pentru că sunt în dauna ţărilor mai sărace, care au
în schimb dreptul de a deţine ceea ce este necesar pentru populaţie şi dreptul de
a porni pe calea dezvoltării. În alte cuvinte, economia are consecinţe sociale,
iar acestea trebuie să fie luate în consideraţie, pentru că ceea ce încercăm să obţinem
este binele comun, binele persoanelor care depăşeşte mecanismele profitului”.
În
ce ţări se practică aceste speculaţii în dauna altor ţări sărace? • „În general
sunt companii americane sau europene, active în ţări din Africa, precum Zambia, Congo,
Camerun, Sierra Leone.
Datoriile externe ale ţărilor sărace sunt povara care
împiedică dezvoltarea. Care este apelul Sfântului Scaun? • „Desigur noi susţinem
principiul potrivit căruia datoriile trebuie plătite, dar în acelaşi timp susţinem
dreptul populaţiilor la supravieţuire: trebuie garantată exercitarea drepturilor fundamentale
ale omului. În acest context, datoria nu trebuie să devină o formă de opresiune care
blochează dezvoltarea şi supravieţuirea. Ţările care au datorii trebuie încurajate
să evite lipsa unei gestiuni transparente, să evite corupţia şi o programare falimentară.
Pe de altă parte şi ţările bogate trebuie să graţieze pe cât posibil aceste datorii,
aşa încât să garanteze o redresare a acestor ţări”.