Comoară în "vase de lut": editorialul rubricii "Octava Dies"
(RV - 13 iunie 2010) Vineri 11 iunie, solemnitatea Preafintei Inimi a lui Isus,
cu o Liturghie solemnă în Piaţa San Pietro, Benedict al XVI-lea a încheiat Anul Sfintei
Preoţii pe care îl inaugurase la 19 iunie 2009, la împlinirea a 150 de ani de la
moartea Parohului de Ars, Sfântul Ioan Maria Vianney. Vă propunem editorialul
părintelui Federico Lombardi, directorul nostru general, la rubrica Octava Diesa,
spătmânal informativ al Centru de Televiziune Vatican: • Încheierea Anului Sacerdotal
a fost o adevărată mare sărbătoare a preoţilor din lume cu Papa. Cei 10.000 sosiţi
la Roma reprezintă mulţi alţii care împărtăşesc aceleaşi sentimente. O sărbătoare
în credinţă şi în rugăciune. Papa a fost foarte clare în a ne chema energic la a recunoaşte
preoţia nu ca pe o funcţie, o meserie omenească, ci ca un dar al lui Dumnezeu, al
unui Dumnezeu care se încredinţează "cu curaj" unor fiinţe omeneşti pentru a pronunţa
cuvintele sale de iertare şi pentru a-l face să fie prezent în lume cu Trupul şi Sângele
său. Oameni care - a spus la veghea de rugăciune - sunt "traşi" în el, în Persoana
lui Cristos, către lumea învierii. Martori ai unei lumi ce nu este doar cea de azi
în care Dumnezeu nu are loc, ci mai degrabă cea viitoare, care devine prezentă încă
de acum în cuvintele şi în gesturile sacramentale ale preotului. Papa a observat că
scandalurile abuzurilor sexuale săvârşite de preoţi au pus şi mai mult în evidenţă
faptul că darul lui Dumnezeu se ascunde în "vase de lut" - aşa cum spune Sfântul Paul
- şi că deci trebuie recunoscut ca un dar şi nu ca o glorie umană şi trebuie primit
cu umilinţă şi curaj, păzit cu grijă, cerând Domnului ocrotire pentru ca astfel de
abuzuri să nu mai aibă loc. Recunoştinţă, umilinţă, încredere, într-o perspectivă
de credinţă. Biserica nu poate trăi fără darul preoţiei. Trebuie să fie cerut lui
Dumnezeu cu intensitate şi insistenţă. Imaginea adoraţiei nocturne din Piaţa Sfântul
Petru trebuie să continue a ne însoţi.