Încredinţat duminică de Papa "Instrumentum Laboris" în vederea Sinodului pentru Orientul Mijlociu: interviu cu pr. Pizzaballa, custodele franciscan al Ţării Sfinte

RV 07 iun 2010. La terminarea Sfintei Liturghii celebrată duminică la Nicosia, în Cipru, Benedict al XVI-lea a încredinţat "Instrumentum Laboris", documentul de lucru pe baza căruia se va desfăşura Sinodul Episcopilor pentru Orientul Mijlociu. Adunarea specială a episcopilor, afirma Urmaşul lui Petru, urmăreşte întărirea unităţii între Biserici şi încurajarea creştinilor din aceste ţări de a da mărturie pentru credinţă, care deseori trec prin situaţii grele. Documentul, publicat în arabă, franceză, engleză şi italiană, reprezintă o elaborare a numeroaselor răspunsuri trimise de Bisericile Orientale sui juris, Conferinţele Episcopale, departamentele Curiei Romane, Uniunea Superiorilor Generali, de grupuri bisericeşti sau singuri credincioşi.

Redacţia centrală Radio Vatican a cerut părintelui Pierbattista Pizzaballa, custodele franciscan al Ţării Sfinte, un comentariu despre "Instrumentum Laboris":
• "Este cu siguranţă un document important care, chiar de la prima lectură, ţine cont de observaţiile trimise din diferitele comunităţi. Va fi o bază de pornire foarte bună pentru adunarea episcopilor din luna octombrie".

Documentul vorbeşte despre "mica turmă a creştinilor din Orientul Mijlociu" şi stabileşte obiectivele lucrărilor sinodale: identitatea creştinilor şi comuniunea dintre Biserici.
• "Când eşti o mică minoritate, răspândită în acest mare Orient Mijlociu, problema identităţii este întotdeauna foarte sensibilă, pentru că se simte presiunea marilor majorităţi dar şi provocările culturale. În Ţara Sfântă, apoi, sunt două comunităţi majoritare: ebraică şi musulmană. Aşadar, chestiunea identităţii are un mare impact. O identitate care trebuie apărată, cultivată, fără închideri spre exterior ci prin educaţie, formarea unei conştiinţe de sine senină şi relaţionată cu ceilalţi. Un alt aspect important este comuniunea. Orientul Mijlociu este cunoscut prin bogăţia atâtor tradiţii diferite, dar care pot fi în pericolul de a se închide una faţă de alta, dacă nu chiar una împotriva altora. Comuniunea, fiind vorba de fapt de numere mici, este prima mărturie pe care creştinii trebuie să o dea faţă de marile majorităţi, mai ales faţă de musulmani, în tot Orientul Mijlociu".

În mass-media s-a acordat o atenţie deosebită la paragraful în care se vorbeşte de "ocupaţia israeliană a Teritoriilor Palestiniene" şi de "injustiţia politică impusă palestinienilor"...
• "Această realitate este dureroasă, e o rană deschisă pentru viaţa comunităţii creştine din Ţara Sfântă, care este evidentă. Deci, când se vorbeşte de dialog, mai ales de dialogul cu ebraismul şi cu Israel în Ţara Sfântă, nu poţi să nu vorbeşti de conflict şi provocarea este chiar aceasta. Dar nici nu putem să vorbim numai despre conflict, pentru că nu poate singurul criteriu de interpretare al raporturilor dintre noi. Societatea israeliană este compusă din atâtea suflete, din atâtea opinii şi nu toate au fost luate în considerare. Biserica este provocată să caute canale juste de comunicare cu societatea israeliană, care să pornească, fără a face abstracţie, de la situaţia politică, de la durerea atâtor familii palestiniene, dar să ofere şi perspective pentru a depăşi această situaţie".

"Instrumentum Laboris" cuprinde şi un puternic apel la libertatea religioasă, specificând că musulmanii nu fac deosebire între religie şi politică, punând creştinii în situaţia delicată de non-cetăţeni...
• "Exact. E o problemă serioasă. În Orientul Mijlociu, identităţile sunt definite pe baza apartenenţei religioase, drept care cine nu este un bun musulman, poate fi acuzat că nu este un bun cetăţean. Pentru a fi un bun cetăţean e necesar să fii musulman, dar acest lucru, evident, nu poate fi admis, nu poate fi acceptat de comunităţile creştine, care – cu tărie, dar fără spirit polemic – vor trebuie să-şi afirme drepturile. Creştinii sunt cetăţeni deplini în Orientul Mijlociu: s-au născut aici, vor rămâne aici şi cu toţii au dreptul la cetăţenie deplină, fără a fi nevoie să se justifice, pentru nimic în lume".

Cu ce speranţe aşteptaţi Sinodul pentru Orientul Mijlociu?
• "Sper ca temele menţionate în Instrumentum Laboris, şi care sunt într-adevăr numeroase, să fie aprofundate tot mai mult şi tot mai bine, pentru ca să se ajungă la câteva linii pastorale clare pentru toate comunităţile din Orientul Mijlociu, astfel încât, alături de Păstorii lor, să ştie ce drumuri trebuie să străbată următoarele generaţii din Orientul Mijlociu".

Aici, serviciul audio: