"În comuniune cu Episcopul Romei, creşteţi în unitate şi în fidelitate faţă de Evanghelie!":
Benedict al XVI-lea, în pelerinaj la catedrala maronită din Nicosia
RV 06 iun 2010.Benedict al XVI-lea a vizitat duminică după
amiază catedrala maronită catolică "Doamna Noastă a Harurilor" din Nicosia. După
ce a salutat, în jurul orei locale 16.00, personalul de la nunţiatura apostolică,
Papa a parcurs cu automobilul distanţa până la catedrala maronită, care a fost consacrată
în 1960 şi a fost supusă recent unor vaste lucrări de renovare. Cu toate acestea,
prezenţa credincioşilor catolici de rit maronit în Cipru datează încă din anul 686,
când s-au refugiat din Orientul Mijlociu din cauza persecuţiilor anticreştine. Între
catolicii din Cipru, comunitatea maronită este cea mai numeroasă.
În cuvântul
de omagiu adresat Sfântului Părinte, arhiepiscopul Youssef Soueif al maroniţilor din
Cipru, şi-a exprimat gratitudinea pentru vizita efectuată de Urmaşul lui Petru: "o
vizită apostolică într-o ţară apostolică". "Alături de Sanctitatea Voastră", au
fost cuvintele sale, "am trăit cu toţii momente de adevărate Rusalii, pe care vom
continua să le trăim, vestind învierea lui Isus Cristos, prin mijlocirea Maicii Sale
Preasfinte, Doamna Noastră a Harurilor, alături de care spunem şi noi "Sufletul meu
îl preamăreşte pe Domnul" (cf Luca 1,46).
La rândul său, Benedict al XVI-lea
şi-a îndreptat gândul spre toţi credincioşii din Cipru: • "Vizitând acest
lăcaş de cult, săvârşesc în inimă un pelerinaj spiritual către fiecare biserică maronită
de pe insulă. Vă asigur că, printr-o precupare părintească, sunt alături de fiecare
credincios din aceste comunităţi antice".
Papa a observat că "această
catedrală reprezintă, în diferite feluri, lunga şi bogata istorie, uneori plină de
greutăţi, a comunităţii maronite din Cipru". • "Maroniţii au sosit pe aceste
ţărmuri în diferite perioade din decursul secolelor şi deseori au fost
puşi la grea încercare pentru a rămâne fideli moştenirii lor creştine specifice (...).
Cu toate acestea, au rămas perseverenţi în credinţa părinţilor lor".
Dar
catedrala, a reluat Sfântul Părinte, ne aminteşte şi un alt adevăr spiritual: •
"Împreună cu creştinii din întreaga lume, suntem parte din acest mare templu care
este Trupul Mistic al lui Cristos. Cultul nostru spiritual, oferit în multe limbi,
în multe locuri şi într-o admirabilă varietate de liturgii, este o expresie a aceluiaşi
glas al Poporului lui Dumnezeu, unit în rugăciune şi în mulţumire faţă de El, într-o
permanentă comuniune unii cu alţii. Această comuniune, la care ţinem atât de mult,
ne impusionează să ducem Vestea cea Bună a vieţii noastre noi în Cristos la toţi oamenii".
În fine, Urmaşul lui Petru, care a pronunţat ultima parte a discursului său
în limba greacă, s-a făcut părtaş la acelaşi angajament al tuturor creştinilor: "Mă
rog pentru ca Biserica din care faceţi parte, în uniune cu toţi păstorii voştri şi
cu Episcopul Romei, să crească în sfinţenie, în fidelitate faţă de Evanghelie, în
iubirea de Domnul şi în iubirea reciprocă".
Pelerinajul Papei la catedrala
maronită din Nicosia a continuat cu "Rugăciunea de iertare", din liturgia siriacă,
pronunţată de patriarhul maronit, Beatitudinea Sa card. Nasrallah Sfeir, urmată de
imnul de ajutor adresat Sfintei Fecioare Maria.