Anul Sacerdotal: Mărturia părintelui misionar Ermanno Bastin care a văzut cum frumuseţea
Evangheliei îi poate transforma pe oameni
(RV – 17 mai 2010) Era încă un copil când a cunoscut misionarii din Africa. Apoi a
decis să intre în congregaţia Părinţilor Albi pentru a se dedica total preoţiei şi
activităţii misionare. Este vorba de părintele Ermanno Bastin, preot călugăr de origine
belgiană care trăieşte în prezent la Roma. În bagajul său sacerdotal se află ani petrecuţi
ca misionar în Burkina Faso, în Ţara Sfântă, unde a experimentat şi bogăţia reprezentată
de confruntarea cu alte culturi. Dar să-l ascultăm vorbind despre cum şi-a trăit şi
continuă să-şi trăiască misiunea sacerdotală: • „Nu m-am putut imagina niciodată
altfel decât preot. Experienţa de misionar în Africa mi-a dat bucuria de a vedea cum
frumuseţea Evangheliei transformă comunitatea umană; este extraordinar să vezi bucuria
credinţei în persoane care mai înainte nici nu auziseră de Isus. Pentru mine,
preoţia nu a fost alegerea unei profesii, a unei cariere, a unei activităţi ci a fost
o chestiune de legătură, de relaţie personală dintre mine şi Isus; a fost consacrarea
totală lui Cristos cu angajarea de a-l urma, de a-l imita. Iar consacrarea totală
este o chestiune de iubire totală, iar iubirea totală nu poate fi decât una. De aceea
nu am simţit celibatul ca pe o dificultate, ca pe o greutate de dus, impusă de Biserică.
Pentru mine a fost o normalitate pentru că fiind total consacrat, dăruit lui Cristos,
n-aş fi putut împărtăşi nici o altă iubire umană, oricât de frumoasă ar fi putut fi,
şi asta repet, pentru că o iubire totală este exclusivă. Faptul de a fi misionar
mi-a dat şi mai mult posibilitatea de a căuta să descopăr în viaţa concretă prezenţa
şi voinţa lui Dumnezeu. În toată viaţa am fost considerat ca fiind o persoană care
avea un singur lucru de spus, şi anume „Cristos”, încât persoanele, chiar şi cele
care nu credeau, au văzut întotdeauna în mine o persoană care avea un singur lucru
de oferit: pe Cristos”.