Cardinalul Erdő la Kirchentag ecumenic: importanţa valorizării bogăţiei culturale a imigraţilor

(RV - 16 mai 2010) Tema misiunii şi pastoraţia străinilor s-a aflat în centrul predicii ţinute de cardinalul Péter Erdő, arhiepiscop de Esztergom-Budapest şi preşedinte al CCEE, Consiliul Conferinţelor Episcopale ale Europei, la Liturghia naţiunilor celebrată sâmbătă în biserica Sfântului Mihail din oraşul München în cadrul manifestărilor pentru Adunarea Ecumenică numită Kirchentag. Informează agenţia SIR. În serviciul liturgic organizat de Pastoraţia pentru străini, cardinalul a vorbit despre misiunea actuală a Bisericii subliniind semnificaţia teologică a diferitelor culturi şi limbi şi afirmând necesitatea de a ţine cont de acestea într-o măsură mai mare.

În ele, a spus, „se ascunde o bogăţie incomensurabilă de experienţe şi creativitate a comunităţilor umane. Ceea ce trebuie luat în consideraţie - unde e posibil - şi de vestirea Evangheliei şi de lucrarea pastorală. Trebuie să mulţumim diecezelor germane, deoarece permit şi sprijină grija pastorală” a străinilor. „Nu contează doar cunoştinţele lingvistice ale străinilor”, a avertizat cardinalul Erdő, „dar şi recunoaşterea identităţii culturale a unei comunităţi în care să se simtă acasă, în care să poată vorbi şi despre credinţă”.

Felurimea limbilor şi naţiunilor nu este anulată de creştinism ci este deschisă de Duhul Sfânt spre întâlnire şi înţelegere. „Întâlnirea în multiplicitate, realizată de Duhul Sfânt - a continuat - comportă o minunată unitate internă obţinută în diversitate, şi în detrimentul ei”.

Pe de altă parte, şi „Sfântul Scaun încurajează Biserica să ţină cont, pe cât e posibil, de religiozitatea specifică populară a străinilor”. Cardinalul a menţionat ca aspect ulterior „raportul Evangheliei cu culturile” în lumina căreia „trebuie căutat cu pasiune limbajul just al vestirii pentru perioade şi culturi diferite. În aceasta ne ajută Duhul Sfânt”.

La terminarea predicii, cardinalul Erdő l-a invocat pe Duhul Sfânt “pentru ca, în serviciul misiunii şi în grija pastorală pentru popoare şi comunităţi diferite să reuşim să devenim un semn autentic şi un instrument al iubirii divine care eliberează toate fiinţele umane.