Papa: misiunea profetică a Fatimei nu s-a încheiat. Dumnezeu are puterea de a înflăcăra
chiar şi inimile cele mai reci şi triste
(RV - 13 mai 2010) În a treia zi a călătoriei apostolice în Portugalia, papa Benedict
al XVI-lea a celebrat joi dimineaţă 13 mai Sfânta Liturghie în solemnitatea Fericitei
Fecioare Maria de la Fatima pe marea esplanadă a sanctuarului dedicat ei. Aproximativ
500 de mii de pelerini s-au reunit cu această ocazie în orăşelul portughez. În predica
sa, succesorul lui Petru a afirmat că misiunea profetică a Fatimei nu s-a încheiat:
invitaţia Mariei la convertire şi la pocăinţă îşi păstrează toată urgenţa. Iubirea
milostivă a lui Isus - a adăugat - este speranţa noastră. Dumnezeu are puterea de
a înflăcăra chiar şi inimile cele mai reci şi triste.
Legătura cu trimisul
nostru special, Roberto Piermarini: • Splendida şi mişcătoarea imagine a Fecioarei,
aşezată deasupra unui coşuleţ cu flori a traversat marea esplanadă de la Fatima fiind
purtată de soldaţii celor trei ramuri ale Forţelor armate portugheze, în fluturatul
frenetic a mii de steguleţe purtate de pelerini provenind din toată Portugalia şi
din diferite ţări europene, inclusiv România. Credinţa lor a sfidat vremea rece şi
ploaia intermitentă pentru a se strânge în jurul papei venit ca pelerin la picioarele
Fecioarei. A fost prezent la Liturghie şi preşedintele Republicii Cavaco Silva. La
predică, Benedict al XVI-lea a explicat motivele pelerinajului său la Fatima, şi
anume ca să se roage cu Maria pentru omenirea noastră lovită de mizerie şi suferinţe
şi să încredinţeze Maicii Domnului mărturisirea sa intimă că „îl iubesc” pe Isus,
că Biserica şi preoţii „îl iubesc” şi doresc să-şi ţină ochii fixaţi în el, în timp
ce se încheie acest An al Sfintei Preoţii, şi ca să-i încredinţeze ocrotirii materne
a Mariei pe preoţi şi pe toate persoanele consacrate. Păstoraşii s-au aprins de iubire
faţă de Dumnezeu în Isus - a afirmat Pontiful - mulţumită apariţiilor Fecioarei Maria,
dar acesta nu vrea să fie un eveniment exclusiv întâmplat în urmă cu 93 de ani, Dumnezeu
însuşi poate ajunge la noi şi azi, oferindu-se viziunii noastre interioare.
„Speranţa
noastră - a spus papa - are un fundament care se situează în istorie şi în acelaşi
timp îl depăşeşte: este Isus din Nazaret”: • A fé em Deus abre ao homem o horizonte
de uma esperança certa...Credinţa în Dumnezeu - a spus - îi deschide omului orizontul
unei speranţe sigure care nu dezamăgeşte; indică un fundament solid pe care să ne
întemeiem, fără teamă, propria viaţă; cere abandonul, plin de încredere, în mâinile
Iubirii care susţine lumea.
Benedict al XVI-lea a revenit apoi şi a vorbit
despre viaţa păstoraşilor de la Fatima pentru a arăta că apropierea de Dumnezeu duce
la o viaţă mai fraternă, mai bucuroasă, mai comunitară. „Fecioara Maria i-a ajutat
într-adevăr să-şi deschidă inima la universalitatea iubirii”, ca Fericita Iacinta,
neobosită în împărţirea cu cei săraci şi în jertfirea pentru întoarcerea păcătoşilor.
„Numai cu această iubire de fraternitate şi de împărtăşire - a spus episcopul Romei
- vom reuşi să clădim civilizaţia Iubirii şi a Păcii”. Aceasta nu este doar o pagină
închisă din istorie.
Este o provocare pentru generaţia prezentă, o provocare
pentru lumea de azi. Misiunea profetică nu s-a încheiat, a spus papa Benedict: •
Com a família humana pronta a sacrificar os seus laços mais sagrados... Cu familia
umană gata să-şi sacrifice legăturile cele mai sfinte pe altarul unor egoisme meschine
de naţiune, rasă, ideologie, grup, individ, a venit din Cer Mama noastră binecuvântată
oferindu-se să planteze în inima celor care i se încredinţează Iubirea lui Dumnezeu
pe care o are în inima ei. În acel timp erau doar trei, al căror exemplu de viaţă
s-a răspândit şi multiplicat în nenumărate grupuri pe întreaga suprafaţă a Planetei,
în special la trecerea Fecioarei Pelerine, care s-au dedicat cauzei solidarităţii
fraterne. Fie ca aceşti şapte ani care ne despart de centenarul Apariţiilor să grăbească
prevestitul triumf al Inimii Neprihănite a Mariei spre slava Preasfintei Treimi.
La
terminarea Liturghiei Euharistice papa a binecuvântat bolnavii cărora le-a adresat
un cuvânt de speranţă. O speranţă ce nu face inutilă suferinţa care dacă e trăită
cu Cristos, ajută la salvarea fraţilor. Cristos - a spus - mai mult decât să ne explice
raţiunile suferinţei a preferat să cheme pe fiecare ca să-l urmeze luându-şi propria
cruce: • Vem comigo. Toma parte com o teu sofrimento nesta obra de salvação...Vino
cu mine. Ia parte, cu suferinţa ta, la această operă de mântuire a lumii care se realizează
cu ajutorul suferinţei mele, prin intermediul Crucii mele. Pe măsură ce îmbrăţişezi
crucea ta - a spus papa - unindu-te spiritual cu Crucea mea, se va dezvălui în faţa
ochilor tăi semnificaţia mântuitoare a suferinţei. Vei afla în suferinţă pacea lăuntrică
şi chiar bucuria spirituală.
În fine, în mai multe, a adresat un salut diferitelor
grupuri de pelerini prezenţi la Fatima. Un soare domol şi un mare curcubeu a constituit
fundalul celebrării euharistice, simbol al legământului pe care Fecioara Maria, prin
apariţia ei l-a reînnoit cu întreaga omenire. Aici serviciul audio: