Vizita „ad Limina” a episcopilor Belgiei: chestiuni etice şi morale între temele de confruntare în Vatican

(RV - 4 mai 2010) Episcopii Belgiei au început luni 3 mai în Vatican vizita lor „ad Limina”. Multe sunt argumentele de tip pastoral şi social pe care păstorii acestei Biserici locale le vor înfrunta, până sâmbătă 8 mai, în prezenţa lui Benedict al XVI-lea şi a colaboratorilor din Curia Romană.
Între problemele mai dificile, chestiunea abuzurilor în dauna minorilor din partea unor exponenţi ai clerului, la care face aluzie mons. André-Mutien Joseph Leonard, arhiepiscop de Malines-Bruxelles şi preşedinte al Conferinţei episcopale belgiene.

Interviul este realizat de Mathilde Auvillain, de la programul francez Radio Vatican:
• Desigur, vom atinge dureroasele puncte interogative puse în ţara noastră după demisia episcopului de Bruges. Este inevitabil să vorbim despre acest subiect şi despre măsurile pe care contăm să le luăm pentru a face faţă acestei situaţii. Apoi, există, fără îndoială, provocările ridicate de secularizare şi chiar chestiunile bioetice care în Belgia sunt deosebit de pregnante, mai presus de toate în ceea ce priveşte eutanasia. Este şi chestiunea dialogului interreligios, văzând că suntem într-o societate unde imigraţia din ţările musulmane este însemnată. Şi nu lipseşte problema vocaţiilor: situaţia în Belgia este deosebit de gravă, mai mult decât în Franţa.

- O altă chestiune este aceea a raporturilor dintre diferitele comunităţi lingvistice în Belgia asupra vieţii Bisericii…
• Impactul ei este foarte limitat. Înainte de toate, diversitatea limbilor în ţara noastră - care sunt esenţialmente flamanda, franceza şi puţin germana - înainte de a fi o sursă de dificultăţi este o oportunitate, deoarece sunt sensibilităţi complementare, o diversitate care este o bogăţie. Trebuie spus că Biserica belgiană, în ansamblul ei, nu trăieşte tensiuni în acest domeniu. Dar este adevărat că se notează o diversitate de abordări şi în Conferinţa noastră episcopală.

- Cum este perceput în societate cuvântul Bisericii asupra chestiunilor relative la viaţă şi la familie?
• Astăzi este perceput prejudicial în mod negativ: există un fel de neîncredere, de suspiciune, dar când se prezintă ocazia pentru a explica direct complexitatea cuvântului Bisericii asupra acestor teme, notez că mesajul trece mai degrabă bine. Cea mai mare parte a oamenilor cunoaşte Biserica doar din slogane, din simplificări şi din titlurile ziarelor. Dar când există ocazia pentru a explica lucrurile în mod mai organic şi liniştit, cuvântul Bisericii este bine primit, mai presus de toate dacă se arată în acelaşi timp coerenţă şi sensibilitate pentru ceea ce trăieşte lumea.

- Care este starea sănătăţii catolicismului în Belgia? Ştim că catolici practicanţi sunt în mare scădere…
• Practica este foarte redusă. Ne găsim într-o situaţie de accentuată secularizare şi aceasta e valabil pentru toate religiile din ţară, chiar dacă ceva mai puţin în Flandre. Mă gândesc că primul lucru de făcut este să luăm act de această situaţie. Biserica în Belgia a avut mult de spus în trecut, poate chiar prea mult de pe o poziţie de forţă, şi trebuie să acceptăm că această situaţie nu mai există. Astăzi, suntem o voce între celelalte, o voce importantă, dar una între altele. Astăzi, trebuie să încurajăm eforturile pentru a recrea comunităţii creştine fervente cu persoanele care vor, lume convinsă.

- Belgia trăieşte o nouă criză politică. Cum vedeţi viitorul ţării?
• Biserica trebuie să fie foarte prudentă când se vorbeşte despre chestiuni politice. Personal sunt convins că Belgia poate depăşi această criză, deoarece o va impune realismul. Nu se poate diviza. Belgia este şi aşa nu prea extinsă, este de neconceput ca să se lase târâtă într-o aventură separatistă. Cred că va merge spre un sistem şi mai federal, dar unitatea ţării va fi păstrată.

Aici serviciul audio: