Cuvântul lui Dumnezeu la noile frontiere: important congres despre relaţia dintre
mass-media şi Biserică, început joi la Roma
RV 22 apr 2010. "Martori digitali. Chipuri şi limbajuri în era crossmedială":
a început joi la Roma sub acest slogan un important congres pe teme de
comunicare socială, organizat de Conferinţa Episcopală Italiană pentru a analiza
rolul Bisericii Catolice la noile frontiere ale internetului. Este pentru
a doua oară când episcopii italieni promovează o asemenea întâlnire naţională, după
cea din 2002 care a avut ca temă "Parabole mediatice". Lucrările se vor încheia sâmbătă
în aula Paul al VI-lea, cu audienţa la Benedict al XVI-lea.
Schimbul de idei
şi propuneri este menit să deschidă cât mai larg spaţiul culturii digitale pentru
prezenţa Cuvântului lui Dumnezeu şi a mărturiei creştine. Pe aceeaşi temă era, de
fapt, şi Mesajul papei Benedict al XVI-lea pentru Ziua mondială a comunicaţiilor sociale
2010 pe tema "Preotul şi pastoraţia în lumea digitală: noile media în slujirea Cuvântului
lui Dumnezeu". În acest Mesaj se citeşte printre altele: "Preoţilor li se cere capacitatea
de a fi prezenţi în lumea digitală cu o fidelitate constantă faţă de mesajul Evangheliei,
pentru a exercita rolul lor de animatori de comunităţi, care se exprimă tot mai des
prin atâtea 'voci' izvorâte din lumea digitală, şi pentru a vesti Evanghelia folosindu-se,
alături de instrumentele tradiţionale, şi de contribuţia noii generaţii audio-vizuale,
care reprezintă ocazii inedite de dialog şi mijloace folositoare de evanghelizare
şi cateheză".
E o stare de fapt că prin aceste mijloace trece tot mai mult
şi cultura actuală, modelele de gândire şi stilurile de viaţă. Intersecţiile mediatice
fac să circule cultura şi în acelaşi timp o transformă şi o alimentează. Mai mult
ca oricând se adevereşte astăzi intuiţia lui MacLuhan: "mijlocul este el însuşi mesaj".
Dar, la fel, mai mult ca oricând este nevoie de oameni liberi şi conştienţi, în măsură
să se orienteze la intersecţii, hotărând în prima persoană încotro s-o apuce fără
a se lăsa duşi de traficul existent. Este nevoie, cu alte cuvinte, de abilitate critică.
În ediţia sa de joi, cotidianul Avvenire propune un editorial sugestiv
pe această temă în care se afirmă că "nu este nevoie doar de o elită genială care
să gândească în locul celorlalţi. Avem nevoie de un întreg popor care să descopere
gustul, efortul şi pasiunea abilităţii critice, un popor capabil să aleagă şi nu doar
să fie ales" ca ţintă a mesajelor. Şi dacă credincioşii catolici, continuă editorialul,
"vor să mai aibă speranţa de a continua să gândească liber, pentru a spune cuvinte
libere, gânduri, evaluări şi proiecte cu inspiraţie creştină, atunci trebuie să înfrunte
deschis problema mediatică, folosindu-se fără a se lăsa folosiţi".
Organizatorii
congresului "Martori digitali" şi-au exprimat speranţa ca animatorii din domeniul
comunicaţiilor şi culturii să crească atât sub aspect numeric cât şi al competenţei.
Dar în acelaşi timp şi-au propus să ajute comunităţile de creştini să se întrebe:
Avem cu adevărat o abilitate critică în uzul mass-media? Cunoaştem alfabetul mediatic?".
Potrivit unor studii, doar trei persoane din zece ştiu să scrie pentru a se face înţelese
şi să citească pentru a înţelege mesajul unui text. Cu toate acestea, observă editorialistul,
"ceilalţi şapte nu par să-şi facă probleme, probabil pentru că au acces la mijloacele
de comunicare şi se lasă ameţiţi de supraputerile aparente pe care le conferă tehnologia
comunicaţiilor, nutrind iluzia de a comunica dar fiind, de fapt, doar consumatori
de comunicare. Fără abilitate critică, orice cuvânt pică în gol. Cu abilitate critică,
chiar şi cel mai neînsemnat cuvânt poate deveni răsunător".