Benedict al XVI-lea la funeraliile cardinalului Špidlík: un om liber care a trăit
prietenia cu Cristos, cu toată inima, chiar în situaţii dificile
(RV - 20 aprilie 2010) O viaţă trăită în întregime în porunca iubirii: Benedict
al XVI-lea a trasat astfel drumul pământesc al cardinalului Tomáš Špidlík,
ale cărui funeralii s-au desfăşurat marţi dimineaţă în Bazilica Vaticană.
După Liturghia celebrată de cardinalul decan, Angelo Sodano, Papa a ţinut predica
şi prezidat riturile Ultima Commendatio et Valedictio - ale ultimei recomandări şi
ultimului salut. Papa a pus accentul pe asemănarea dintre cardinalul ceh născut în
Moravia şi decedat vinerea trecută, 16 aprilie la Roma, şi Ioan Paul al II-lea.
•
Secvenţe muzicale din Liturghia „Requiem”. “Toată viaţa am căutat faţa
lui Cristos, şi acum sunt fericit şi senin pentru că merg să o văd”: acestea au fost
ultimele cuvinte rostite de cardinalul Špidlík: a amintit papa Benedict. Un gând
„simplu” şi „minunat”. Şi a subliniat corespondenţa dintre dorinţa omului de a vedea
faţa Domnului şi cea a lui Isus care în cere Tatălui să facă astfel ca oamenii să
fie împreună cu el. Este vorba - a spus - de „un fel de îmbrăţişare sigură, puternică
şi dulce” spre viaţa veşnică: • Mă gândesc că marii oameni de credinţă
trăiesc scufundaţi în acest har, au darul de percepe cu o forţă deosebită
acest adevăr, şi aşa pot traversa chiar şi încercări dure, cum le-a traversat părintele
Tomáš Špidlík, fără a pierde încrederea şi păstrând, din contra, un
viu simţ al umorului, care este desigur un semn de inteligenţă dar şi
de libertate interioară.
Sub acest profil, a spus Benedict al XVI-lea,
„era evidentă asemănarea” dintre cardinalul Tomáš Špidlík şi Karol Wojtyla: •
Amândoi erau purtaţi spre replica plină de spirit şi spre glumă,
deşi au avut în tinereţe istorii personale dificile şi sub anumite aspecte similare.
Providenţa i-a făcut să se întâlnească şi să colaboreze pentru binele Bisericii, în
special pentru ca ea să înveţe să respire pe deplin ’cu cei doi plămâni
ai săi’, cum îi plăcea să spună Papei de origine slavă.
Această
libertate de spirit - a observat Papa - îşi are fundamentul obiectiv în Învierea lui
Cristos”. Şi a amintit că „speranţa şi bucuria lui Isus Înviat sunt şi speranţa şi
bucuria prietenilor săi, graţie acţiunii Duhului Sfânt”. • O demonstrează
în mod obişnuit părintele Špidlík prin modul său de a trăi, şi această
mărturie a sa devenea din ce în ce mai grăitoare cu trecerea
anilor, pentru că, în ciuda vârstei înaintate şi bolilor inevitabile, spiritul său
rămânea proaspăt şi tineresc. Ce este aceasta dacă nu prietenie cu Domnul
Înviat?
“Ex toto corde”, “ Din toată inima”. Papa s-a referit apoi la motoul
prezent pe stema cardinalului Špidlík: • Alegând acest motou, veneratul nostru
frate îşi punea, pentru a spune aşa, viaţa înlăuntrul
poruncii iubirii, o înscria toată în primatul lui Dumnezeu şi al caritatăţii.
„Omul
care primeşte pe deplin, ’ex toto corde’, iubirea lui Dumnezeu - a mai spus Papa -
primeşte lumina şi viaţa şi devine la rândul său lumină şi viaţă în umanitate şi în
univers”. „Dar cine este acest om? Cine este această inimă a lumii, dacă nu Isus Cristos?”.
El este - subliniază Benedict al ‚XVI-lea - Lumina şi Viaţa”.
Papa nu a omis
apoi să amintească faptul că regretatul cardinal Špidlík este membru al Companiei
lui Isus, “adică fiu spiritual al acelui Sfânt Ignaţiu care pune în centrul credinţei
şi spiritualităţii contemplarea lui Dumnezeu în misterul lui Cristos”. În acest simbol
al inimii, a adăugat, „se întâlnesc Orient şi Occident”.
De altfel, Papa a
amintit că Cristos este şi „principiul formal al artei creştine”, un domeniu care
a avut în cardinalul Špidlík “inspirator de idei şi de proiecte expresive care au
găsit o sinteză importantă” în Capela „Redemptoris Mater” din Palatul Apostolic. Papa
a încheiat predica cu o invocaţie către Sfânta Fecioară pentru ca să poată în sfârşit
vedea faţa Domnului: • Fecioara Mamă a lui Dumnezeu să însoţească sufletul
veneratului nostru frate în îmbrăţişarea Preasfintei Treimi, unde ’din
toată inima’ va lăuda în veci Iubirea sa infinită.