Papa către întreprinzătorii romani: Un loc de muncă demn pentru toţi să fie un obiectiv prioritar

(RV – 18 martie 2010) Demnitatea persoanei umane să fie mereu în centrul economiei, chiar şi în perioade de criză. Astfel a subliniat cu insistenţă Benedict al XVI-lea, joi dimineaţă, vorbindu-le membrilor Uniunii Industriale şi a Întreprinderilor din Roma. Din partea Papei şi un intens îndemn de a face aşa încât să fie garantat un loc de muncă demn pentru toţi şi de vedea în criză o oportunitate pentru revizuirea modelelor de dezvoltare.
Cuvântul de salut adresat Sfântului Părinte a fost rostit de Aurelio Regina, preşedintele Uniunii întreprinzătorilor.

Şi în perioade de criză economică, întreprinderile să fie mereu în serviciul omului: acesta este îndemnul adresat de Episcopul Romei întreprinzătorilor din capitala Italiei. Pornind de la enciclica „Caritas in Veritate”, Sfântul Părinte a reafirmat necesitatea de a pune persoana „în centru economiei şi a finanţelor”. Şi a subliniat încă o dată că politica nu trebuie să fie subordonată mecanismelor financiare, îndreptându-şi gândul spre marea dificultate a şomajului, mai ales în rândul celor tineri.
„Accesul la o muncă demnă pentru toţi”, a insistat, trebuie „să fie un obiectiv prioritar”.

•„Ceea ce conduce Biserica în se face promotoarea unui astfel de obiectiv este convingerea că munca este un bine pentru om, pentru familie şi societate şi este izvor de libertate şi de responsabilitate”.

„Pentru a atinge astfel de obiective – a notat – sunt necesari, pe lângă alte categorii sociale, întreprinzătorii care trebuie încurajaţi mai ales în angajarea în slujirea societăţii şi a binelui comun”.
Papa a recunoscut numeroasele sacrificii pe care le au de înfruntat „pentru a deschide o întreprindere şi pentru a o menţine pe piaţă” şi de asemenea „pentru a nu-şi concedia angajaţii”.
Micile întreprinderi, a constatat, au dificultăţi în a obţine împrumuturi şi au de luptat cu puternica concurenţă din pieţele globalizate.

•”Într-un astfel de context este important să se învingă acea mentalitate individualistă şi materialistă care sugerează îndepărtarea investiţiilor de economia reală pentru a privilegia investirea propriilor capitaluri în pieţe financiare, în vederea unor câştiguri mai facile şi mai rapide”.

Este necesar, a adăugat, un umanism creştin care să împrospăteze caritatea şi în cadrul activităţilor întreprinzătorilor, în alegerile economice şi financiare.
Papa a indicat unele căi pentru contrastarea crizei: a întra în legătură cu alte realităţi sociale, a investi în cercetare şi inovaţii, a nu practica concurenţa neloială între întreprinderi şi a nu uita de propriile datorii sociale:

• „Aceiaşi criză financiară a arătat că într-o piaţă cutremurată de falimente în lanţ au rezistat acele realităţi economice capabile de comportamente morale şi atente la nevoile propriului teritoriu”.

Mai mult, Succesorul lui Petru a subliniat că această criză trebui trăită cu încredere „pentru că poate fi considerată o oportunitate din punctul de vedere al revizuirii modelelor de dezvoltare şi a unei noi organizări a lumii financiare. De altfel, a revelat, întreprinderile italiene au avut succes tocmai graţie relaţiilor personale şi a raporturilor de colaborare şi de încredere reciprocă”.

• „Întreprinderea poate fi vitală şi poate produce 'bogăţie socială' dacă este condusă de antreprenori şi manageri capabili să vadă departe, care preferă mai curând investiţiile pe termen lung decât profitul de tip speculativ şi care promovează mai curând inovaţia decât să-şi concentreze gândirea pe acumularea bogăţiilor doar pentru sine”.

Aici serviciul audio: