"Familia, speranţa Europei": intervenţia card. Ennio Antonelli la a VIII-a Adunare Europeană de la Gniezno

RV 14 mar 2010. Drepturile şi obligaţiile familiei în diferite ţări europene, raporturile din interiorul nucleului familial dar şi politicile pentru familiei în legislaţii diverse, au alcătuit agenda celei de a VIII-a Adunări Europene de la Gniezno, încheiată duminică în oraşul polonez, după trei zile de dezbateri despre problematicile familiei în actualul context european. După cum s-a spus, Benedict al XVI-lea a transmis participanţilor, duminică, la Angelus, un mesaj în care îşi exprima speranţa ca această "întâlnire să contribuie la reînnoirea familiei, comunitate înfiinţată de Dumnezeu şi întemeiată pe legea sa". Unul din momentele culminante ale adunării a fost "Marşul ecumenic pentru viaţă", desfăşurat sâmbătă seară pe străzile oraşului

La a opta Adunare de la Gniezno, prima capitală istorică a Poloniei şi sediul primei arhiepiscopii polone, a intervenit duminică şi card. Ennio Antonelli, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Familie. Prelatul catolic a amintit că în urmă cu treizeci de ani, în exhoraţia apostolică post-sinodală "Familiaris Consortio", Venerabilul papă Ioan Paul al II-lea chema familiile "să se mobilizeze pentru a construi o societate mai atentă la drepturile şi obligaţiile lor" şi "să-şi asume responsabilitatea de a transforma societatea". În caz contrar, evidenţia atunci regretatul pontif, familiile vor fi "primele victime ale acelor rele pe care s-au limitat să le observe cu indiferenţă". Acele cuvinte, a reluat card. Antonelli, răsună şi astăzi cu aceeaşi vigoare, chiar dacă societatea a cunoscut schimbări decisive:
• "Acest apel nu a rămas neascultat. Primeşte deja un răspuns tot mai viguros din partea asociaţiilor de familii, un alt germen de speranţă pentru viitor".

Răspunsul se traduce în activităţi multiple şi importante, printre care animaţia culturală din şcoli, parohii, dieceze şi mass-media. Un impuls semnificativ a fost dat, apoi, "formării de oameni politici şi de operatori pentru domeniul culturii şi comunicaţiilor sociale". Revendicările asociaţiilor de familii creştine, a continuat card. Antonelli, au un pronunţat caracter nu atât religios, cât mai ales cultural, juridic şi economic. Iată câteva:
• "Recunoaşterea ca instituţie de importanţă publică a uniunii dintre bărbat şi femeie, cuplu unit în căsătorie şi deschis copiilor, garanţie de dezvoltare armonioasă şi de viitor pentru societate. Încurajarea stabilităţii cuplului ca bun pentru copii, soţi şi societate. Tutelarea dreptului copiilor de a avea un tată şi o mamă şi de a creşte împreună cu ei, pentru a se putea relaţiona, încă din fragedă vârstă, cu două persoane de sex diferit şi să-şi poată construi astfel o identitate clară şi solidă, o personalitate definită".

De asemeni, e nevoie să fie încurajată natalitatea, proporţionând măsurile fiscale atât la venitul cât şi la numărul persoanelor din familie, făcând compatibilă maternitatea cu munca extra-domestică a femeilor. Ambii soţi, apoi, trebuie să aibă posibilitatea de a concilia exigenţele de muncă şi viaţa familială. În fine, referinţa de nerenunţat, apărarea vieţii:
• "Apărarea vieţii pe cale de a se naşte, contrastând încercările de a introduce în legislaţie dreptul la avort (care n-ar mai fi considerat astfel un rău tolerat, ci un aşa zis bine), afirmând dreptul la obiecţia de conştiinţă pentru operatorii sanitari, solicitând măsuri de sprijinire a maternităţii de aşa manieră încât să se ofere o alternativă concretă la avort".

Asociaţiile de familii care şi-au asumat un angajament civil în spiritul Evangheliei au cerut, la Adunarea de la Gniezno, un sprijin convins şi puternic din partea întregii comunităţi creştine. Activitatea pastorală de la diferite niveluri, a încheiat card. Antonelli, ar trebui să motiveze familiile să adere în masă la aceste asociaţii astfel încât, a fost observaţia sa, "o largă reprezentare să le acorde acestora o autoritate şi eficacitate mai mare".

Aici, serviciul audio: