În Ziua Mondială a Femeii, puternică rechemare la lupta împotriva oricărei discriminări

(RV - 8 martie 2010) Luni 8 martie, s-a sărbătorit Ziua Internaţională a Femeii. În diferite ţări ale lumii au avut loc iniţiative, dezbateri şi manifestări asupra universului feminin şi drepturilor sale. Este o ocazie anuală pentru a sensibiliza opinia publică asupra problematicilor femeilor, pentru a amintit atât cuceririle lor dar şi discriminările în privinţa lor. În acest sens, un raport al ONU asupra dezvoltării face cunoscut că până în 2007, în şapte ţări asiatice, erau aproape 100 milioane femeile considerate „dispărute”, excluse de la accesul la sănătate şi instrucţiune, „eliminate” înainte de naştere: un masacru silenţios ce priveşte mai ales fetele.

În ceea ce priveşte rolul femeilor în Biserică, Benedict al XVI-lea subliniază urgenţa unei contribuţii pozitive a femeilor, amintind noutatea recentului Sinod al Episcopilor, unde au fost prezent 10 femei între experţi şi 19 auditoare. Este un aspect foarte semnificativ ce dovedeşte cum se vrea să se introducă prezenţa lor în viaţa Bisericii.

Aici serviciul audio:

Cum s-a ajuns la stabilirea zilei de 8 martie ca sărbătoare dedicată femeii? În iarna anului 1908 la New York muncitoarele unei fabrici de textile au decis să facă grevă pentru a cere condiţii mai bune de muncă. Câteva zile după aceea, pe 8 martie, patronul a blocat căile de ieşire ale edificiului şi fabrica a fost incendiată. Au murit 129 de femei. În amintirea tragediei, Roza Luxembourg, purtătoare de cuvânt a mişcării muncitorilor germani din primele veacuri ale secolului trecut, a propus data de 8 martie ca zi de luptă internaţională pentru drepturile femeilor.

Biserica a abordat în diferite documente tema demnităţii şi responsabilităţii femeii. Papa Ioan al XXIII-lea în enciclica „Pacem in terris” privea emanciparea femeii ca semn al timpurilor. Şi Papa Ioan Paul al II-lea în enciclica „Mulieris Dignitatem” a subliniat cât de important este aportul femeii în societate. Prin sensibilitatea proprie ea este capabilă să salveze în faţa progresului aspectul uman al civilizaţiei.