Dumnezeu nu vrea răul dar permite suferinţa pentru un bine mai mare: Benedict al XVI-lea
la rugăciunea "Îngerul Domnului"
(RV - 7 martie 2010) Când suntem în prezenţa unor suferinţe şi evenimente
de doliu, adevărată înţelepciune este a se lăsa interogaţi de aspectul precar
al existenţei şi a citi istoria umană cu ochii lui Dumnezeu, care voind întotdeauna
şi numai binele fiilor săi, printr-un plan de nepătruns al iubirii sale,
uneori permite care ei să fie încercaţi de durere pentru a-i conduce la un
bine mai mare. A spus papa Benedict al XVI-lea duminică înainte de recitarea rugăciunii
Îngerul Domnului împreună cu mii de credincioşi, romani şi pelerini, reuniţi la amiază
în Piaţa Sfântul Petru.
Dar să ascultăm alocuţiunea integrală
a Pontifului: • Iubiţi fraţi şi surori, Liturghia acestei duminici a treia
din Postul Mare ne prezintă tema convertirii. În prima lectură, luată din Cartea Exodului,
Moise, în timp ce paşte turma, vede un tufiş în flăcări, care nu se mistuie. Se apropie
pentru a observa acest fapt prodigios, când un glas îl cheamă pe nume şi, invitându-l
să devină conştient de nevrednicia sa, îi porunceşte să-şi scoată sandalele, căci
acel loc este sfânt. „Eu sunt Dumnezeul tatălui tău - îi spune vocea - Dumnezeul lui
Abraham, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob”; şi adaugă „Eu sunt Cel care
sunt” (Ex 3,6a.14).
Dumnezeu se manifestă în diferite moduri şi în
viaţa fiecăruia dintre noi. • Pentru a putea recunoaşte prezenţa sa este însă necesar
ca să ne apropiem de el conştienţi de mizeria noastră şi cu profund respect. Altminteri
ne facem incapabili de a-l întâlni şi de a intra în comuniune cu el. Cum scrie apostolul
Paul, şi această întâmplare este povestită pentru avertizarea noastră: ea ne aminteşte
că Dumnezeu se revelează nu celor care sunt pătrunşi de suficienţă şi uşurătate, ci
celui care este sărac şi smerit înaintea lui. În fragmentul Evangheliei de azi,
Isus este întrebat în legătură cu unele fapte dureroase: uciderea, înăuntrul templului,
a unor galileeni din porunca lui Ponţiu Pilat şi prăbuşirea unui turn peste câţiva
trecători (Cf Lc 13,1-5). În faţa concluziei facile de a considera răul ca
efect al pedepsei divine, Isus proclamă nevinovăţia lui Dumnezeu, care este bun şi
nu poate voi răul, şi punând în gardă că nenorocirile ar fi rezultatul imediat al
vinovăţiilor personale ale celui care le îndură, afirmă: „Credeţi voi, le-a răspuns
Isus, că aceşti galileeni au fost mai păcătoşi decât toţi ceilalţi galileeni, pentru
că au avut această soartă? Eu vă spun că nu; dar dacă nu vă întoarceţi, cu toţii veţi
pieri la fel (Lc 13, 2-3).
Isus invită la a face o interpretare diferită
a acelor fapte, situându-le în perspectiva convertirii: • Nenorocirile, evenimentele
de doliu, nu trebuie să trezească în noi curiozitate sau căutarea unor presupuşi vinovaţi,
ci trebuie să reprezinte ocazii pentru a reflecta, pentru a învinge iluzia de a putea
trăi fără Dumnezeu, şi pentru a întări, cu ajutorul Domnului, angajamentul de schimbare
a vieţii. În faţa păcatului, Dumnezeu se revelează plin de îndurare şi nu încetează
să-i recheme pe păcătoşi să evite răul, să crească în iubirea sa şi să-l ajute concret
pe aproapele în nevoie, pentru a trăi bucuria harului şi a nu înainta spre moartea
veşnică. Dar posibilitatea de convertire cere să învăţăm să citim faptele vieţii în
perspectiva credinţei, adică însufleţiţi de sfânta frică de Dumnezeu.
În prezenţa
unor suferinţe şi evenimente de doliu: •...este adevărată înţelepciune a se lăsa
interpelat de aspectul precar al existenţei şi a citi istoria umană cu ochii lui Dumnezeu,
care, voind mereu şi numai binele fiilor săi, printr-un plan de nepătruns al iubirii
sale, uneori permite ca să fie încercaţi de durere pentru a-i conduce la un bine mai
mare.
Dragi prieteni, să o rugăm pe Maria Preasfântă, care ne însoţeşte
în acest itinerar al Postului Mare, ca să ajute pe fiecare creştin să se întoarcă
la Domnul cu toată inima. Să susţină decizia noastră fermă de a renunţa la rău şi
de a accepta cu credinţă voinţa lui Dumnezeu în viaţa noastră. După recitarea rugăciunii
Îngerul Domnului episcopul Romei a salutat diferite grupuri de pelerini în respectivele
limbi.
Primind pelerinii de limbă franceză şi salutând familiile, Sfântul Părinte
a spus că gândul său se îndreaptă în mod special spre cei care au suferit în urma
recentei furtuni care a atins Franţa provocând numeroase victime. Timpul Postului
Mare - a adăugat - este o perioadă prielnică pentru a vă întoarce spre Domnul, părinţi
şi copii, pentru a-i prezenta bucuriile şi necazurile voastre, speranţele şi întristările
voastre şi pentru a-i cere să vă însoţească în fiecare zi. Papa i-a invitat să regăsească
sensul rugăciunii în familii şi să întreţină astfel o relaţie de prietenie cu Dumnezeu.
Fie ca Fecioara Maria să ajute toate familiile, mai ales pe cele care sunt în dificultate,
ca să nu deznădăjduiască niciodată de iubirea Fiului său.
Vorbitorilor de limbă
engleză le-a spus cum colaborarea noastră cu Domnul cere adesea mare sacrificiu dar
roadele pe care le produce convertirea conduce întotdeauna la libertate şi bucurie.
În
germană a salutat în special studenţii Colegiului Germanicum-Hungaricum care fac
acum în Postul Mare pelerinajul la cele şapte bazilici din Roma
Postul Mare
este o ocazie favorabilă - a spus în spaniolă - pentru a renunţa la egoism şi superficialitate,
pentru a înălţa rugăciuni fierbinţi către Domnul, a intensifica ascultarea Cuvântului
său, a participa cu mai mare vrednicie la Sfintele Taine şi multiplica faptele de
milostenie şi caritate faţă de toţi cei care suferă.
„Îndurător şi milostiv
este Domnul”. În polonă papa Benedict a amintit refrenul psalmului de la Liturghia
duminicală. Este un mesaj de speranţă - a spus - pentru toţi cei care cunosc slăbiciunea
şi păcatul, dar doresc în mod sincer convertire şi tind la viaţa în uniune cu Dumnezeu.
Acest mesaj să însoţească renunţările de Postul Mare, rugăciunile şi faptele de caritate
fraternă.
În italiană Papa a salutat în special adolescenţii din diecezele
de Milano şi Lodi care se pregătesc să facă mărturisirea de credinţă precum şi un
grup de copii şi adolescenţi siro-asirieni.
Primiţi şi binecuvântarea apostolică
invocată de papa Benedict al XVI-lea la întâlnirea pentru rugăciunea Îngerul Domnului
recitată cu mii de pelerini reuniţi la amiază în Piaţa San Pietro în a treia duminică
a Postului Mare, binecuvântare pe care o extinde ca de obicei la toţi cei care pe
calea undelor, la radio sau televiziune, o primesc în spirit de credinţă.