Mons. Marchetto: Biserica de partea Ţiganilor împotriva rasismului şi discriminărilor. Între 2-4 martie la Roma, întâlnirea directorilor naţionali din Europa pentru pastorala specifică

(RV - 27 februarie 2010) "Grija Bisericii faţă de Ţigani: situaţie şi perspective”: este tema Întâlnirii directorilor naţionali ai Pastoralei pentru Ţigani în Europa care se ţine la Roma, la sediul Consiliului Pontifical pentru Pastorala Migranţilor şi Itineranţilor - Palazzo San Calisto, de la 2 la 4 martie. Din România participă PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi, care, marţi 2 martie, potrivit programului anunţat, vorbeşte despre „comuniune” intervenind la o masă rotonda pe tema “Pastorala specifică a ţiganilor în contextul pastoralei teritoriale: propuneri pentru intensificarea dialogului şi colaborării intra şi extra ecleziale”.

Pentru o reflecţie asupra obiectivelor urmărite prin această întâlnire, redacţia centrală l-a contactat pe arhiepiscopul Agostino Marchetto, secretar al departamentul Sfântului Scaun pentru Pastorala Migranţilor şi Itineranţilor. Propunem doar primele două răspunsuri din amplul interviu:
• Înainte de toate doresc să subliniez situaţia de extremă sărăcie în care se află milioane de Ţigani în Europa, care este agravată şi de climatul de tensiune şi de ostilitate faţă de ei. Desigur, nu în toate ţările expresiile de rasism şi xenofobie faţă de ţigani înregistrează aceeaşi intensitate, totuşi ele există pretutindeni. Ei bine, Biserica are obligaţia de a-şi aduce contribuţia pentru apărarea demnităţii şi drepturilor lor, amintind în acelaşi timp ţiganilor îndatoririle lor civile. În această reuniune. În această reuniune vom examina situaţia în diferite ţări din punctul de vedere pastoral, subliniind provocările şi şansele. Vom căuta apoi să evidenţiem priorităţile şi să formulăm propuneri pentru o muncă eficace şi coordonată între Bisericile locale europene şi feluritele Organisme bisericeşti, şi nu, care desfăşoară activităţi în favoarea Ţiganilor. În afară de aceasta, vom căuta abordări adecvate pentru a face astfel ca Biserica să fie acceptată mai bine de comunităţile lor.

Tema reuniunii este „Grija Bisericii faţă de Ţigani: situaţie şi perspective”. În ce mod Biserica îşi manifestă faţă de ei o atenţie particulară?
• Biserica caută să fie prezentă în rândul Ţiganilor printr-o pastorală specifică ce ţine cont de specificul lor cultural şi le respectă identitatea şi diversitatea, aşa cum cere Conciliul Ecumenic al II-lea din Vatican. În aproape toate ţările europene există structuri şi birouri, în care activează preoţi şi lucrători pastorali care asigură o adecvată şi eficientă asistenţă spirituală. Numărul lor variază de la ţară la ţară. În Franţa, de exemplu, care are o istorie lungă în domeniu, există peste 100 de lucrători pastorali, între care doi preoţi, diaconi permanenţi, acoliţi şi citeţi din etnia Manouche. Mulţi dintre ei trăiesc în mijlocul lor împărtăşind modul de viaţă al Ţiganilor, acceptând să rămână în campusuri şi în rulote, creând aşa-zisele „comunităţi de legătură”. În felul acesta sunt părtaşi la suferinţele şi preocupările zilnice ale Ţiganilor, stabilind legături de solidaritate şi de comuniune fraternă. O altă expresie concretă a atenţie bisericeşti pentru Ţigani sunt numeroasele Congregaţii şi Institute călugăreşti angajate în propovăduirea Evangheliei şi în activităţi ce vizează dezvoltarea lor integrală. Se dovedeşte eficientă şi munca preoţilor, a unor călugări şi călugăriţe, şi diaconi (sunt peste 100 în lume) care provin din etnii ale Ţiganilor. De amintit că există şi Organizaţii internaţionale care activează de partea Ţiganilor în apărarea drepturilor şi în promovarea lor socială, culturală şi religioasă.