Cum trăieşte papa Benedict al XVI-lea Postul Mare, editorialul părintelui Federico
Lombardi la rubrica săptămânală „Octava Dies”
(RV – 20 februarie 2010) „În societatea secularizată mulţi nu mai ştiu ce înseamnă
Postul Mare şi cum trebuie trăit. Dacă vrem un răspuns clar şi concret ar fi de ajuns
să vedem cum îl trăieşte papa Benedict al XVI-lea”: astfel îşi începe obişnuitul editorial
directorul nostru general, la rubrica săptămânală „Octava Dies”. Gesturile Sfântului
Părinte devin exemplu şi îndemn pentru noi, cum sugerează părintele Lombardi. Să-l
ascultăm:
„Duminica trecută Sfântul Părinte a vizitat Căminul „Caritas” de
la gara „termini” din Roma. Acolo s-a întâlnit cu săracii oraşului căruia îi este
episcop: le-a fost aproape, le-a strâns mâinile, i-a privit în ochi cu intensă emoţie,
a avut pentru ei cuvinte de mângâiere şi de speranţă. Caritate concretă.
Luni
şi marţi s-a întâlnit cu episcopii din Irlanda. S-a rugat împreună cu ei, a reflectat
împreună cu ei asupra situaţiei Bisericii din ţara lor, unde s-au comis multe păcate
şi multe greşeli, scandalul pentru abuzurile sexuale şi din partea unor preoţi, care
a rănit multe persoane şi a umilit profund Biserica. Papa i-a îndemnat să ceară îndurarea
lui Dumnezeu şi darul Duhului Sfânt pentru reînnoirea Bisericii. Convertire şi pocăinţă. Miercuri
şi joi, Papa a celebrat liturghia penitenţială, primind şi punând cenuşă pe cap; s-a
întâlnit apoi cu preoţii din dieceza sa pentru a citi şi medita o pagină din Sfânta
Scriptură. A făcut aceasta cu inteligenţa şi înţelepciunea caracteristică, ajutându-ne
să redescoperim dispoziţia – poate pierdută – de a asculta Cuvântul lui Dumnezeu. Rugăciunea
şi ascultarea Cuvântului, convertire şi pocăinţă, opere de caritate. Cum spunea Isus
celor care-l întrebau ce trebuie să facă : 'Mergi şi fă şi tu la fel!'”