Zbor şi solidaritate. Episcopului congolez, mons. Ambongo, i-a fost dăruit un avion ultralejer pentru a se putea deplasa în dieceză

(RV – 21 ianuarie 2010) „Cu o rândunică nu se face primăvară, dar se poate face cu un avion pentru Congo”: în acest mod original a fost intitulată o la fel de originală iniţiativă de solidaritate care va avea momentul maxim duminică, la aeroportul „Urbe”, din Roma. În contextul iniţiativei „Gate XXI”, va fi dăruit monseniorului Fridolin Ambongo, episcopul diecezei congoleze de Bokungu-Ikelamons, un avion ultralejer. Generoasa idee se datorează asociaţiei „Prieteni ai Bunului Păstor” din cadrul OPAM („Opera de Promovare a Alfabetizării în Lume”) şi mai ales Uniunii Naţionale Italiene Departamentul de Aviaţie Privată (UNICA), al cărui preşedinte – profesorul Leonardo Di Paola – explică cum s-a născut această iniţiativă:

• „Cu ceva timp în urmă s-a întâmplat să-l întâlnesc pe mons. Ambongo, un episcop african care, povestindu-mi despre activităţile şi despre misiunea sa pastorală, se plângea de faptul că – pentru a-şi vizita dieceza – avea nevoie de circa două săptămâni şi de aproximativ 5 mii de dolari pentru deplasări. Ceea ce înseamnă că jumătate din timp o petrece în barcă, pirogă, autobuz. Reflectând, mi-am spus: cu un aeroplan ultralejer, ar putea face acelaşi parcurs într-o singură zi, cu costul de 300 de euro. Aşa ne-a venit ideea de a-i dărui un aeroplan pentru rezolvarea problemelor sale.”

Întrebarea spontană este: Cine va conduce acest avion?
• „Mons. Ambongo, odată acceptată ideea, a trimis un frate capucin care este oaspetele nostru de două luni, şi care zboară deja singur, şi – peste o lună – va fi în măsură să conducă avionul până în Congo, însoţit de noi şi de o logistică a noastră. Cine-l va repara? Acest frate capucin a fost ales tocmai pentru că – în afara faptului că este o persoană flexibilă şi capabilă – are şi cunoştinţe mecanice. A repara un avion de acest tip este la fel cu a repara şi a întreţine o motocicletă.

Desigur, este vorba de vehicule care pot să aterizeze şi în condiţii c e nu pot fi comparate cu aeroporturile noastre…
• „Au o flexibilitate surprinzătoare: sunt aeroplane care aterizează cu 50 de km la oră pe un gazon normal, ceea ce înseamnă în siguranţă extremă cu solicitări minime. Ceea ce-mi doresc este ca acest aeroplan să stimuleze alte oportunităţi de solidaritate di partea întreprinderilor care produc avioane, iniţiindu-se astfel acel parcurs care poate face să fie primăvară şi în Congo”.

Aici serviciul audio: