Politici mondiale şi credinţă în documentul Lineamenta al Adunării speciale a Sinodului episcopilor pentru Orientul Mijlociu

(RV - 19 ianuarie 2010) A fost prezentat marţi dimineaţă în Sala de presă a Sfântului Scaun documentul Lineamenta cuprinzând principalele subiecte ale Adunării speciale pentru Orientul Mijlociu a Sinodului Episcopilor, care se va ţine în Vatican de la 10 la 24 octombrie 2010, pe tema: „Biserica Catolică în Orientul Mijlociu. Comuniune şi mărturie.’Mulţimea celor care au crezut era o singură inimă şi un singur suflet’” (Lc 4,32).

La conferinţa moderată de părintele Federico Lombardi, directorul Sălii de presă au intervenit arhiepiscopul Nicola Eterović, secretar general al Sinodului Episcopilor şi mons. Fortunato Frezza, sub-secretar al aceluiaşi departament. În afara liniilor călăuzitoare, documentul cuprinde şi 32 de întrebări care vor ajuta destinatarii, în primul rând episcopii, să pună accentul pe câteva teme ce vor fi rezumate ulterior în Instrumentum laboris - textul de lucru al Sinodului.

În legătură cu principalele subiecte, abordate la conferinţa de presă să-l ascultăm pe trimisul nostru Alessandro Gisotti:
• Sinodul Episcopilor pentru Orientul Mijlociu va fi „în primul rând pastoral”, dar nu va omite să abordeze şi provocările actuale puse Bisericii catolice în regiune: a subliniat arhiepiscopul Nicola Eterović. Acesta a anunţat că părinţii sinodali vor fi în număr de circa 150, între care toţi prelaţii din regiune reprezentând 17 milioane de creştini care trăiesc în Orientul Mijlociu, din Egipt până în Iran. Secretarul general al Sinodului s-a oprit asupra structurii şi cuprinsului documentului Lineamenta. În special, a indicat câteva aspecte urgente pentru Biserica locală: de la conflictele politice din regiune la libertatea religioasă, şi mai departe, la prezenţa unor curente extremiste în Islam care îi ameninţă pe creştini:
• În faţa unei asemenea situaţii, documentul propune formarea creştinilor pentru ca să poată trăi cu fidelitate şi mai mare propria credinţă în viaţa privată şi publică. În afară de aceasta, ei sunt chemaţi să continue să-şi aducă aportul la edificarea unei societăţi democrate, respectuoase faţă de drepturile şi îndatoririle tuturor membrilor ei.

A subliniat astfel că documentul se opreşte asupra comuniunii bisericeşti dintre episcopii şi credincioşii diferitelor Biserici locale precum şi asupra dialogului cu celelalte Biserici şi comunităţi creştine. Un dialog, a spus mons. Eterović, care „are nevoie să fie lărgit”. Dialogul cu ebraismul, „dimensiune specifică Bisericilor de la Ierusalim”, a spus, este condiţionat de „situaţia politică ce face să se opună, pe de o parte, palestinienii şi lumea arabă şi de alta Statul Israel”. A remarcat necesitatea pentru poporul palestinian şi cel israelian de a trăi în pace fiecare într-o proprie patrie:
• În această privinţă, trebuie amintită mereu deosebirea dintre planul religios şi cel politic, pentru a nu folosi Biblia în scopuri politice, nici politica în scopuri religioase. În atare context este important să se sublinieze legătura religioasă dintre Iudaism şi Creştinism, dintre Vechiul şi Noul Testament”.

A oferit reflecţia sa şi asupra raportului cu musulmanii amintind că creştinii au dreptul să-şi vadă respectate drepturile lor, de altfel recunoscute de constituţiile majorităţii ţărilor din Orientul Mijlociu:
• Din păcate, din lipsa unei distincţii clare dintre religie şi politică, în practică, creştinii sunt adesea în poziţia de non-cetăţenie. Pentru a îmbunătăţi situaţia trebuie să se promoveze mai mult dialogul şi pentru a se cunoaşte mai bine.

„E necesar să se încurajeze prezentarea obiectivă a creştinismului şi a islamului prin media ca şi cu ajutorul unor broşuri accesibile şi oamenilor simpli”. Apoi, răspunzând întrebărilor ziariştilor, arhiepiscopul Nicola Eterović s-a oprit asupra delicatei teme a convertirilor:
• Musulmanii, dacă de partea lor acceptă creştinii care devin musulmani, ar trebui să fie coerenţi şi să accepte musulmanii care devin creştini. Însă, ştim că acest lucru este foarte dificil şi că trebuie să parcurgem un drum foarte important. Credem că drepturile omului sunt universale, că valorează pentru toţi”.

De altfel, a indicat acele teme, de la dreptate la apărarea familiei şi a dreptului la viaţă, domeniu în care e posibilă o colaborare fructuoasă între creştini şi musulmani. „Cu asemenea spirit - a spus - va fi posibil, marginalizând poziţiile extremiste, politice şi religioase, a se deschide procesului de edificare a unei umanităţi noi” şi a reafirmat că episcopii din regiune sunt angajaţi să promoveze calea păcii împotriva oricărei forme de violenţă.

Mons. Eterović a vorbit apoi despre un alt subiect deosebit de actual, exodul creştinilor din regiune:
• Noi am dori, nu numai prin Sinod, dar şi în general prin activitatea Sfântului Scaun şi a Bisericii Catolice, să avem în Ţara lui Isus nu doar pietre atât de scumpe pentru noi, dar şi persoanele care să dea sens de viaţă, de comuniune bisericească acestor pietre care vorbesc de la sine, dar este mai bine să vorbească împreună cu creştinii născuţi în lumea Orientului Mijlociu care în majoritate sunt arabi, şi care sunt bucuroşi de contribuţia preţioasă pe care creştinii arabi au dat-o naşterii naţiunii arabe.

Prelatul croat, secretar general al Sinodului Episcopilor a declarat că documentul de lucru al adunării sinodale, Instrumentum laboris, va fi consemnat de Papa reprezentanţilor Bisericilor Orientale Catolice, în timpul vizitei sale apostolice în Cipru în luna iunie. În fine, răspunzând unei întrebări, mons. Nicola Eterović a afirmat că se studiază posibilitatea convocării unui Sinod pentru America.

Aici serviciul audio: