Haiti: poate 500 de mii, victimele cutremurului. Cor Unum relansează apelul Papei:
ajutoare generoase. Între victime şi arhiepiscopul Miot şi Zilda Arns, Maica Tereza
a Americii Latine
(RV -14 ianuarie 2010) Dramă şi haos în Haiti după devastatorul cutremur de pământ
care a lovit ţara din zona Caraibilor, marţi seară 12 ianuarie: se vorbeşte de sute
de mii de morţi, unii spun chiar 500 de mii de victime. Solidaritatea internaţională
pare promptă. Consiliul Pontifical „Cor Unum” a relansat apelul Papei de la audienţa
generală de miercuri: ajutoarele - afirmă un comunicat al departamentului vatican
- „trebuie să fie generoase şi concrete pentru a răspunde necesităţilor fraţilor şi
surorilor din Haiti”. „Cor unum, în contact direct cu Catholic Rilief Services (CRS),
agenţia umanitară internaţională a episcopilor din Statele Unite - se spune în comunicat
- a cerut organismului să coordoneze eforturile de asistenţă în această fază. Personalul
aflat la faţa locului, care numără peste de 300 de membri activi de multă vreme în
Haiti, experienţa acumulată, capacităţile şi resursele agenţiei, permit o coordonare
rapidă şi eficientă a eforturilor Bisericii”. Dar operaţiunile de ajutorare sunt din
păcate extrem de dificile: se sapă sub ruine cu mâinile goale în căutarea de supravieţuitori.
Pământul a tremurat din nou şi joi: ultima replică, cum magnitudinea de 4,7 pe scala
Richter, s-a înregistrat la 10 km adâncime cu epicentrul la 50 km, depărtare de capitală.
Între victime, şi arhiepiscopul de Port-au-Prince, mons. Joseph Serge Miot. În zonele
periferice se înmulţesc vocile despre presupuse jafuri. Întreaga ţară este în stare
de şoc. Palatul prezidenţial s-a prăbuşit, la fel, sediul Parlamentului şi al multor
Ministere. Spitalele care funcţionează, sunt supra aglomerate. Bilanţul este extrem
de grav şi pentru Biserica locală. Pe lângă arhiepiscopul capitalei, mort sub dărâmăturile
catedralei, devastată de flăcări, surse locale vorbesc de moartea a cel puţin 100
de preoţi şi seminarişti.
Multe biserici distruse, inclusiv seminarul. În
jur se văd şi se aud oameni disperaţi, strigăte, durere, angoasă, spune părintele
Jean Patrick care observă: • Când biserica este lovită, e lovită şi solidaritatea.
Acum Biserica însăşi aici în Haiti este în dificultate, avem încredere în ajutorul
altora, al Bisericii universale. Noi haitienii suntem obişnuiţi cu catastrofele: când
nu sunt cele naturale, sunt cele politice sau de altă natură şi care din totdeauna
zguduie ţara. Dar, de fiecare dată poporul începe de la capăt şi speră, trăieşte
mereu din speranţa că ziua de mâine va fi mai bună.
Potrivit Naţiunilor Unite,
cel puţin trei milioane de persoane au nevoie de ajutor. Iniţiative de solidaritate
au fost întreprinse de Bisericile din toate continentele, Europa, Asia, Africa, Oceania
şi, evident Continentul American. Mare emoţie şi mobilizare imediată din partea
Conferinţelor episcopale din toată America Latină după apelul lansat miercuri de Papa.
Aproape toate cele 22 Conferinţe episcopale latin-americane au anunţat, în limita
propriilor resurse, mereu reduse, importante ajutoare financiare: fiecare să dea ceea
ce poate şi ceea ce serveşte, insistă episcopii.
Desigur, în spatele fiecărei
victime a cutremurului din Haiti se ascunde o istorie. În semnul solidarităţii, Zilda
Arns, 75 de ani, fondatoare a unei organizaţii legată de Conferinţa Naţională a Episcopilor
din Brazilia şi soră a cardinalului Paolo Evaristo Arns, arhiepiscop emerit de São
Paolo, se afla în misiune la Port-au-Prince, şi a murit pe străzile capitalei haitiene.
Era cunoscută ca Maica Tereza a Braziliei: medic pediatru, Zilda Arns, mamă a cinci
copii, în 1983 a înfiinţat Pastorala Copilului care în Brazilia asistă aproape 2 milioane
de copii, circa 95 de mii de femei mame în peste 42 de mii de comunităţi. O viaţă
consumată în iubire pentru alţii, în apărarea vieţii, a familiei şi a copiilor săraci.
În acest moment de solidaritate materială şi spirituală, să-i ascultăm vocea într-un
interviu pentru programul portughez Radio Vatican: • A-l cunoaşte pe Isus, a fi
o ucenică sau un ucenic al său este bucuria noastră. A-l urma este un har. Toţi împreună
putem construi o societate justă şi fraternă în serviciul vieţii şi al speranţei.
Episcopii
din Brazilia, într-o notă, observă că Zilda Arns a murit „în exerciţiul cauzei în
care credea”, punând în practică misiunea lui Isus: „Eu am venit pentru ca ei să aibă
viaţă şi să o aibă din belşug”.