Benedict al XVI-lea primeşte pe noul ambasador al Turciei pe lângă Sfântul Scaun. În centrul întâlnirii: dialogul interreligios şi recunoaşterea juridică a Bisericii catolice

(RV - 7 ianuarie 2009) Dialogul interreligios, pacea în Orientul Mijlociu şi recunoaşterea juridică a Bisericii catolice: aceste trei teme de mare importanţă au fost abordate de papa Benedict al XVI-lea în discursul ţinut joi dimineaţă către noul ambasador turc, Kenan Gürsoy, primit în audienţă pentru prezentarea Scrisorilor de acreditare. Papa s-a referit cu bucurie la călătoria sa apostolică în Turcia, în 2006, şi a dat asigurări privind angajamentul catolicilor turci la a contribui la progresul societăţii.

Papa, amintind vizita în Turcia din 2006, prima din pontificatul său într-o ţară majoritar musulmană, a reafirmat angajarea Bisericii Catolice „la a face să înainteze dialogul interreligios într-un spirit de respect reciproc şi prietenie”. În special, mărturisind credinţa comună în Dumnezeu, care îi caracterizează pe creştini şi musulmani, şi „străduindu-se să se cunoască mai bine încât să întărească” legăturile reciproce. Mă rog frecvent, a adăugat, ca „acest proces să poarte la o mai mare încredere între indivizi, comunităţi şi popoare mai ales în problematica ariei Orientului Mijlociu”. Catolicii în Turcia, a mai spus Pontiful, apreciază „libertatea de cult” care este asigurată de Constituţie şi sunt bucuroşi „să contribuie la bunăstarea concetăţenilor lor”, mai ales în domeniul carităţii. Apoi, a amintit că Biserica catolică în Turcia „aşteaptă în continuare recunoaşterea juridică”. O recunoaştere, a evidenţiat, care „ar ajuta-o să se bucure de deplina libertate religioasă şi să aducă societăţii o contribuţie şi mai mare”.

Turcia, a afirmat Benedict al XVI-lea, poate „să acţioneze ca punte între Islam şi Occident” şi „să ofere o contribuţie semnificativă eforturilor pentru a purta pace şi stabilitate în Orientul Mijlociu”. Sfântul Scaun „apreciază numeroasele iniţiative pe care Turcia le-a luat deja în această privinţă” şi este „nerăbdător să susţină eforturi ulterioare pentru a pune capăt conflictului de lungă durată în regiune”. Aşa cum a demonstrat istoria de atâtea ori, este reflecţia Papei, „disputele teritoriale şi rivalităţile etnice pot fi rezolvate în mod satisfăcător când sunt ţinute în consideraţie aspiraţiile legitime ale fiecărei părţi”. Şi a asigurat că Sfântul Scaun atribuie o înaltă prioritate „căutării unor soluţii juste şi durabile la conflictele din regiune”, în timp ce este angajat să-şi pună resursele sale diplomatice în serviciul păcii şi reconcilierii.

Papa a amintit şi faptul că se apropie cea de-a 50-a aniversare a stabilirii relaţiilor diplomatice dintre Turcia şi Sfântul Scaun, „un rod al pontificatului lui Ioan al XXIII-lea”, fost delegat apostolic la Istanbul. A exprimat încrederea ca aceste relaţii să devină din ce în ce mai puternice ca rezultat al unei colaborări asupra multor importante chestiuni. Pe de altă parte, nu a omis să menţioneze întâlnirea cu patriarhul Bartolomeu I, la Fanar, unul din momentele de seamă ale călătoriei apostolice în Turcia. Comunităţile creştine, a amintit, „sunt mândre să-şi îndeplinească partea lor, conştiente de patrimoniul lor antic şi de contribuţia semnificativă a acestuia adusă civilizaţiei, nu doar a Turciei dar a întregii Europe. În fine, a mulţumit autorităţilor turceşti pentru că au facilitat, în Anul Paulin, pelerinajele şi celebrările liturgice în locurile legate de Apostolul Neamurilor.

Aici serviciul audio: