Notă istorico-liturgică: omagiul de pietate adus Maicii Domnului în "Piazza di Spagna" de Pontifii Romani

RV 08 dec 2009. Monumentul marian din "Piazza di Spagna" a fost construit în amintirea dogmei Neprihănitei Zămisliri a Preacuratei Fecioare Maria promulgată de papa Fericitul Pius al IX-lea la 8 decembrie 1854. Ziarele timpului au descris astfel voinţa Sfântului Părinte: "Suveranul Pontif a dispus ca în faţa Colegiului 'De Propaganda Fide' (pe atunci, în Piazza di Spagna) să se ridice o coloană de marmură care va avea în vârf o statuie de bronz reprezentând-o pe Preasfânta Fecioară, urmând proiectul realizat de prof. Luigi Poletti, titularul catedrei de arhitectură la Academia Sfântul Luca". Circa 200 de pompieri ai Statului Pontifical, sub comanda lui Michelangelo Gaetani, au amplasat statuia Fecioarei pe coloană şi au depus o coroană de flori pe vârful statuii". Pontiful însuşi a inaugurat monumentul la 8 decembrie 1857 de la o tribună situată în faţa Ambasadei Spaniei.

Omagiul floral adus Neprihănitei Fecioare Maria de pompierii Statului Pontifical cu timpul s-a transformat în tradiţie. În 1908, parohia "Sant'Andrea delle Fratte" a început să organizeze şi să reglementeze omagiul marian al locuitorilor Romei. Începând din 1938, Academia Pontificală a Neprihănitei s-a ocupat de organizarea omagiului care a căpătat trăsăturile actuale: alături de pompieri, de ambasadorul Spaniei, numeroşii călugări şi clerici din Oraş, reprezentanţi ai colegiilor, seminariilor, confreriilor şi ai laicatului catolic, s-au adăugat în formă oficială autorităţile civile ale Romei, ale provinciei şi regiunii, asociaţiile de lucrători comunali, angajaţi ai întreprinderii de transport în comun şi ai celorlalte realităţi productive din Roma.

Slujitorul lui Dumnezeu Pius al XII-lea a mers personal pentru actul de omagiu către Neprihănita la 8 decembrie 1953, la începutul Anului Marian. Fericitul papă Ioan al XXIII-lea, la mai puţin de o lună după alegerea sa la catedra lui Petru, a mers pentru prima dată la 8 decembrie 1958 să aducă omagiu Neprihănitei şi, tot la fel, în 1960 şi 1961. După exemplul său, au săvârşit cu regularitate actul de veneraţie mariană papii Paul al VI-lea, care a mers şi în după amiaza de 8 decembrie 1965 imediat după încheierea Conciliului Vatican al II-lea (precum şi în perioada crizei petrolifere când a mers în Piaţa Spania cu trăsura), Ioan Paul al II-lea şi Benedict al XVI-lea. Pelerinajul la imaginea Neprihănitei era însoţit de o celebrare litrugică sau de vizita la bazilica "Santa Maria Maggiore" şi, în alte cazuri, la bazilica "Sfinţii Doisprezece Apostoli".

Sfântul Părinte, care în timpul de peste an poartă stolă roşie, pentru această ocazie de solemnitate mariană poartă întotdeauna o stolă albă. Aranjamentul floral oferit de Sfântul Părinte este îngrijit de lucrătorii Grădinilor Vaticane. Un cor spaniol însoţeşte momentul final al rugăciunii, expresie a devoţiunii populare. Ceremonia actului de veneraţie faţă de Neprihănita Fecioara Maria cuprinde, printre altele, gestul de prezentare a florilor, lectura unei pericope din Sfânta Scriptură, rugăciuni în formă de litanie şi câteva cântece la Maica Domnului, precum celebrul "Tota pulchra".