Sâmbătă, în Capela Sixtină, slujitorii artelor participă la întâlnirea cu Benedict
al XVI-lea sub semnul unei noi alianţe
RV 20 nov 2009. În cadrul unic al Capelei Sixtine, Benedict
al XVI-lea va întâlni sâmbătă reprezentanţi ai artiştilor. Evenimentul marchează împlinirea
a zece ani de la "Scrisoarea către artişti" a papei Ioan Paul al II-lea şi 45 de ani
de la întâlnirea cu artiştii a papei Paul al VI-lea, mai precis la 7 mai 1964. Şi
în 2009, Succesorul lui Petru intenţionează să reînnoiască "alianţa"
dintre Biserica Catolică şi slujitorii artelor, căutând noi forme şi ocazii de colaborare.
Frescele lui Michelangelo din Capela Sixtină au constituit, aşadar, primul
spaţiu care a găzduit în urmă cu aproape o jumătate de secol întâlnirea unui Pontif
cu reprezentanţi din lumea artelor, continuând, în realitate, linia trasată de Pius
al XII şi Fericitul Ioan al XXIII-lea. În 1964, Paul al VI-lea a transformat acea
ocazie privilegiată într-un pasionant apel la reconciliere. Să-l ascultăm: • "Trebuie
să spun un cuvânt mare, pe care voi, de altfel, îl cunoaşteţi deja: Noi avem nevoie
de voi! Slujirea noastră are nevoie de colaborarea voastră! Îmi permiteţi? Ne-aţi
abandonat pentru o vreme, aţi mers departe, ca să vă potoliţi setea la alte izvoare...
Recunoaştem că şi Noi v-am făcut să suferiţi, pentru că v-am impus drept prim canon
limitarea, v-am pus pe umeri o mantie de plumb... Vă putem spune: iertaţi-ne! Refacem
pacea? Astăzi, aici, vrem să devenim din nou prieteni. Papa devine din nou prietenul
artiştilor! Noi trebuie să fim din nou aliaţi!".
Pe urmele acestor vibrante
cuvinte ale papei Paul al VI-lea, de venerată memorie, şi ale scrisorii semnată de
regretatul Ioan Paul al II-lea în anul premergător Marelui Jubileu, îşi propune să
păşească şi întâlnirea cu artiştii voită de Benedict al XVI-lea, sâmbătă 21 noiembrie.
La invitaţiile trimise de Consiliul Pontifical al Culturii, au răspuns artişti de
diferite extracţii culturale, sociale şi religioase, de la premiul Oscar Ennio Morricone,
la cantautorii Angelo Branduardi şi Amedeo Minghi, pictorul Marco Ivan Rupnik, arhitectul
Santiago Calatrava, scriitoarea Susanna Tamaro, coregraful Marinel Stefanescu sau
regizorii Krzysztof Zanussi şi Franco Zeffirelli.
La întâlnirea cu Benedict
al XVI-lea, sâmbătă în Capela Sixtină, va participa şi poetul italian Roberto Mussapi,
care evidenţiază spaţiile de dialog dintre Biserică şi lumea artelor: • "Cred
că (dialogul) este o necesitate reciprocă întru cât mai mulţi artişti
importanţi, cei faţă de care mă simt mai aproape din cinematografie sau pictură, resimt
o adevărată exigenţă de ordin metafizic, ceea ce reprezintă o răsturnare
a situaţiei faţă de sensibilitatea nihilistă din primele decenii ale secolului trecut.
Contribuţia lor, aşadar, mi se pare de o importanţă fundamentală. Pe de altă parte,
la rândul lor, ei au nevoie să vadă o Biserică părtaşă la experienţa artistică, experienţă
care, în sine, este de valoare creaturală dar şi de întrupare în religia creştină.
Poezia, în acest sens, este o metaforă a întrupării, cu alte cuvinte, expresia – în
forme istorice şi culturale – a unor căutări atemporale şi supranaturale".
"E
greu de spus cine ar beneficia mai mult de pe urma unei noi colaborări dintre artişti
şi Biserică", afirmă un alt scriitor italian care va participa sâmbătă la întâlnirea
Papei cu slujitorii artei, Davide Rondoni: • "Cu siguranţă, cel care va avea
de beneficiat mai mult este artistul, care află în Biserică nu atât o împlinire a
artei – ca şi cum arta ar trebui să se împlinească în mod exclusiv în credinţă – cât,
mai mult, posibilitatea de a descoperi ceea ce sculptorul italian Arturo Martini numea
'a patra dimensiune', altfel spus, posibilitatea de a vedea dimensiunea misterului
în tot ceea ce îi cade sub priviri. Aş mai adăuga faptul că Biserica ar trebui să
acorde, probabil, o atenţie mai mare la formarea simţului artistic al preoţilor, în
general, la formarea umanistă a seminariştilor".